"Tinerii de-acum au uitat de obiceiurile stramosesti"

Foto "Gandul"

Veturia Suciu se zbate si la virsta sa de peste 70 de ani ca valorile satului romanesc sa-si recapete stralucirea de odinioara

''Politicienii de la Bucuresti nu prea par sa stie ca poporul de jos este cel ce duce mai departe traditiile nationale si, din pacate, nu fac ce trebuie sa faca pentru neamul romanesc'', considera Veturia Suciu, vestita artizana care a reprezentat de nenumarate ori Romania la mari festivaluri internationale.
     Ea nu este impacata deloc nici cu faptul ca tinerii sint in totalitate captivati de computer – ''si nu de lucruri serioase, ci de jocuri violente, aduse de prin strainatate'' –, iar obiceiurile stravechi ii intereseaza doar pe doi-trei ''juni necorupti'' din sat. Inzestrata cu un talent deosebit, dar si cu o memorie extraordinara, ea povesteste cum la marele eveniment cultural organizat de Romania la Strasbourg in 2007, intitulat ''Romania de la tine de acasa – La Roumanie de chez toi'', si care a coincis cu traditionalul ''Tirg de Craciun'' din capitala regiunii franceze Alsacia, ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu a venit la standul sau si a felicitat-o. ''Aveam o eticheta cu numele meu pe masa standului, prin urmare ministrul stia cum ma cheama, si a venit la mine si mi-a spus: «Doamna Veturia, sinteti mindria acestei mari manifestari»".

    Dansuri uitate readuse la viata

Talentata femeie din Cojocna face, de multi ani, costume populare pentru copii, broderii frumoase numai pe pinza tesuta in casa, dar si singurii ''ingerasi'' din arta artizanala din Romania, lucrati cu maiestrie din panusi de porumb.
     Potrivit Veturiei Suciu, o suita de dansuri populare din Cojocna, unica in tara - "Ardeleana", ''Tarina", "Invirtita" si "Roata" –, ''iti rupe inima cind o vezi si ii auzi cuvintele interpretate de un cor barbatesc''.
     ''Acum ne straduim, cu domnul Tiberiu Groza, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, sa o readucem in practica sarbatorilor. Este lenta, se joaca mai rar. In zilele noastre se joaca mai mult dansuri mai repezite, dar cele patru amintite de mine sint rupte direct din inima romanului. Jocul si cintecul popular spun totul despre o comunitate. Unde nu sint jocuri si cintece vechi nu este nici prietenie intre oameni'', afirma destoinica femeie din Cojocna.

    Pregateste a doua carte

Veturia Suciu a fost descoperita in 1994 de directoarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Simona Munteanu, pe atunci sef de sectie, care a incurajat-o foarte mult. La rindul sau, prestigiosul etnograf Maria Bocse a avut cuvinte de lauda pentru priceperea si preocuparile sale si a indemnat-o sa scrie si sa publice tot ce stie despre lumea satului de altadata.
     In cartea publicata in 2003, Veturia Suciu descrie obiceiuri si traditii din zona Cojocnei. Ea este mindra si azi ca volumul sau a fost lansat in chiar sediul Primariei din Cluj-Napoca. In prezent, pregateste o noua carte, dedicata aceleiasi teme. Volumul va fi insotit de un CD cu vechi colinde interpretate chiar de Veturia Suciu.
     "In Asociatia Mesterilor Populari sint, printre noi, si mesteri cu studii superioare. Noi intre noi sintem o familie, ne stimam si ne respectam unul pe altul si peste tot unde am mers am lasat loc de buna ziua'', spune Veturia Suciu.
     Ea a participat la festivaluri si manifestari organizate de Romania in Italia, Belgia, Polonia, Franta si Turcia, dar si la foarte multe festivaluri si tirguri nationale.