monitorulcj.ro Menu

Rimetea vrea pe lista UNESCO

Ministrul Kelemen Hunor a participat, simbata, la Rimetea, la Inmormintarea Farsangului, una din cele mai vechi si mai renumite traditii de acest gen din tara, ocazie cu care a facut si anuntul referitor la demersurile care vor fi demarate. Localitatea Rimetea a obtinut, in 1999, medalia "Europa Nostra" fiind singura localitate din tara care a primit o astfel de distinctie. Medalia a mai fost obtinuta de personalitati, fundatii sau a fost acordata pentru modul in care a fost restaurata o anumita cladire din tara, dar nici o alta localitate nu a fost onorata in acest fel. Premiul a fost oferit comunei Rimetea pentru extraordinara conservare a 138 de case care reprezinta un exemplu pentru arhitectura zonei, respectind cele mai inalte principii ale restaurarii, cu ajutor international si implicare locala. Tradite comuna Despre obiceiul Inmormintarii Farsangului, Kelemen Hunor a spus ca "este o sarbatoare care trebuie mentinuta, trebuie pastrata, trebuie ingrijita, fiindca face parte din traditia noastra comuna, a maghiarilor si a romanilor". Sarbatoarea de la Rimetea a inceput la ora 14, cind alaiul specific acestei sarbatori a pornit din fata Caminului Cultural. In timp ce tinerii din alai colindau ulitelele satului, in centrul comunei au avut loc spectacole folclorice sustinute de Ansamblul "Lopadea Noua" si Ansamblul de dansuri populare din Moldovenesti (judetul Cluj). La ora 20, toata lumea a revenit la Caminul Cultural, unde a avut loc balul traditional de Farsang. Farsangul in sine inseamna perioada de distractie, de la Boboteaza pina la prinderea postului Pastelui, in care baietii se duceau la fete, le faceau curte si petreceau. Inmormintarea Farsangului inseamna terminarea acestei perioade, dar reprezinta si incheierea anului agrar si inceperea unuia nou. La sarbatoarea de la Rimetea au venit, ca in fiecare an, si multi turisti maghiari pentru a participa la acest chef-carnaval in aer liber. Cei care au studiat obiceiul spun ca acesta a fost preluat de la sasii colonizati in zona Rimetea pentru extragerea minereului de fier, dar a suferit ulterior influente maghiare. Cum se desfasoara sarbatoarea La organizarea evenimentului participa doar feciorii satului, iar participantii la alai sint numai baieti, chiar daca sint costumati in femei. In ziua desemnata pentru eveniment, tinerii din sat se aduna la Caminul Cultural. Se costumeaza, se machiaza, stabilesc ultimele detalii si pornesc prin sat. Alaiul seamana mai mult cu unul de nuntasi. Este condus de muzicanti, care sint urmati de tineri in costume populare, preot, cantor, mire, mireasa, domni de lume buna, un magar care duce dupa el un carut pe care se afla sicriul reprezentind iarna si anul vechi, bocitoare si chiar si o pereche de betivi, pentru ca in alai trebuie sa fie reprezentati toti oamenii din sat, iar betivii fac parte din comunitate. Dupa caruta vin doua "fete batrine" tragind dupa ele o bucata de copac, reprezentind sterilitatea. Inaintea alaiului si dupa acesta sint tineri imbracati in haiduci care pocnesc din bice, iar de jur imprejur roiesc copii imbracati in costume haioase sau hidoase, infatisind moartea, dracusori, petitori, clowni sau cersetori. Unii au rolul de a merge pe la porti cu cosuri, in care localnicii pun oua, cozonac sau diferite preparate din carne. In trecut, acestea erau folosite pentru prepararea bucatelor care se serveau la Balul Farsangului, care are loc la caderea serii. Acum se aduc si alte mincaruri, nu neaparat "cistigate" de alai. Dracusorii si clownii fug in jurul alaiului si, cu degetele imbibate in funungine (in trecut) sau crema de ghete (in prezent) ii mizgalesc pe cei care asista la sarbatoare. Preferate sint fetele tinere, dar nimeni nu scapa nevopsit. Cei care se lupta cu "dracusorii" sint imediat inconjurati de ceilalti si tot nu ramin cu fata curata. In final, toata lumea se stringe in centrul satului, unde este spart sicriul care reprezinta vechiul an, dupa care petrecerea poate incepe.   

comments powered by Disqus