monitorulcj.ro Menu

Femeile, mai prost platite in Anul European al Egalitatii de Sanse

In domeniile in care lucreaza femeile, salariile sint mai miciPentru Anul European al Egalitatii de Sanse pentru Toti au fost stabilite patru obiective care sint urmarite prin actiuni si programe. Este vorba de cresterea gradului de constientizare asupra dreptului la egalitate si nediscriminare, stimularea dezbaterilor asupra mijloacelor de crestere a participarii in societate a grupurilor care sint victime ale discriminarii si a participarii echilibrate a femeilor si barbatilor, facilitarea si celebrarea diversitatii si egalitatii, dar si promovarea unei societi bazate pe o mai mare coeziune.Scopul Strategiei Nationale de Implementare a Anului European al Egalitatii de Sanse pentru Toti - anul 2007 consta in cresterea gradului de constientizare si informare a opiniei publice cu privire la importanta respectarii dreptului la nediscriminare si a egalitatii de sanse pentru toti.In Romania, Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati (ANES) este institutia administratiei publice centrale responsabila cu promovarea principiului egalitatii de sanse intre femei si barbati prin elaborarea si implementarea politicilor de gen. Agentia isi desfasoara activitatea in baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.Contextul romanesc arata ca in domeniul muncii exista o segregare pe sexe a ocupatiilor, observindu-se ca cele in care predomina femeile sint, in general, mai prost platite. Barbatii reprezinta mai mult de jumatate din populatia activa.Activitatile „feminizate" ale economiei nationale sint sanatatea si invatamintul.Potrivit celor mai recente date detinute la nivel national, in 2005 rata de ocupare a femeilor intre 15 si 64 de ani a fost de 51,5% si a barbatilor intre 15 si 64 de ani de 63,9%. Rata somajului la femei a fost de 6,4%, iar in rindul barbatilor de 7,7%, in acelasi an.Fara prea multe femei in politicaIn ceea ce priveste diferentele salariale, desi s-a constatat faptul ca la conditii egale de munca salariile de incadrare ale femeilor si ale barbatilor sint aceleasi, indicele diferentei de salarizare in Romania in anul 2005 era de 13%. Domeniile unde acesta are o valoare mai mare sint: industrie cu 30%, comert cu 23%, invatamint cu 15% si sanatate cu12%. In urma analizei, s-a constatat ca exista frecvente mai mari ale femeilor decit ale barbatilor care realizeaza salarii mici si frecvente mai mari ale barbatilor care realizeaza salarii peste nivelul mediu pe economie.Ponderea femeilor care realizeaza salarii mai mari decit salariul mediu pe economie este de 33,1% si a barbatilor este de 38,9%.Un factor important al egalitatii de sanse intre femei si barbati il reprezinta concilierea vietii de familie cu viata profesionala. Astfel, la sfirsitul lunii iunie 2006, dintre cei 189.489 de beneficiari ai indemnizatiei de crestere si ingrijire a copilului, doar 18% erau barbati, iar din totalul de 10.583 de persoane care au primit stimulentul pentru cresterea copilului, obtinut pentru ca si-au reinceput activitatea profesionala, 35% erau barbati.In anul 2005, 86,8% dintre femei erau dispuse sa-si reorganizeze viata profesionala in sensul reconcilierii cu cea personala si numai 78% dintre barbati sint dispusi sa faca acelasi lucru.Referitor la participarea echilibrata a femeilor si a barbatilor la luarea deciziilor, alegerile generale din 2004 nu au adus schimbari importante in ceea ce priveste reprezentarea femeilor in structurile parlamentare si guvernamentale. Din 469 de locuri de parlamentari, femeile detin 50 de locuri, respectiv 10,66%. In Camera Deputatilor, femeile sint in proportie de 11,2%, iar in Senat in proportie de 9,4%.In Guvernul constituit dupa alegerile din 2004, din 22 de ministri 3 erau femei, respectiv 13,6%. Pina in august 2006, la nivelul ministerelor, din totalul de salariati 51% erau femei si 49% erau barbati.In ceea ce priveste functiile de conducere, la nivelul ministerelor acestea sint ocupate in procent de 62% de barbati si numai 38% de femei. La nivelul administratiei publice locale, femeile sint slab reprezentate, din moment ce peste 80% din posturile de decizie sint ocupate de barbati. Femeile prefect sint in procent de 7%, femeile sub-prefect de aproximativ 20%, femeile primar doar 4%, iar femeile consiliere judetene sint 16% din totalul consilierilor judeteni.Conform unei analize realizate de Institutul National de Statistica in anul 2005 privind implicarea femeilor in viata economica, in Romania erau 116.000 de barbati patroni si numai 38.000 de femei patron. In ceea ce priveste numarul lucratorilor independenti din analiza a rezultat ca 1.281.000 de lucratori pe cont propriu sint barbati, in timp ce doar 542.000 de femei lucreaza pe cont propriu. In acelasi timp, un studiu realizat in anul 2006 de catre firma de cercetare Stanton Chase International releva faptul ca in Romania 65% din functiile de conducere din companii sint ocupate de femei. In ceea ce priveste programul de lucru, una din sase femei munceste zilnic peste program. Femeile cu virste intre 25 si 30 de ani care ocupa pozitii de virf in companii sint mult mai putine decit in alte tari din Europa.Ca o concluzie, principalele probleme in Romania sint nivelul scazut al remuneratiei in domeniile puternic feminizate, reprezentarea inechitabila la nivel politic a femeilor si a barbatilor in procesul de luare a deciziilor, deficiente la nivelul administratiei publice locale in a asigura masuri active de conciliere a vietii de familie cu viata profesionala, existenta stereotipurilor sexiste in societate si un numar redus al activitatilor economice initiate de catre femei.Orientarea sexuala ramine o problemaDesi, din punct de vedere juridic, o data cu abrogarea articolului 200 Cod Penal si introducerea legislatiei anti-discriminare in Romania, situatia actuala poate fi considerata stabila din punct de vedere legal, discriminarea lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor si trans-gender, respectiv trans-sexuali (LGBT), este o realitate prezenta in domenii precum serviciile publice, relatiile de munca, comportamentul si practicile angajatilor Politiei Romane, sistemul penitenciar si chiar in relatiile de familie.De asemenea, exista prejudecati si stereotipuri privind persoanele LGBT din Romania.Barometrul de opinie publica din noiembrie 2000 al Fundatiei pentru o Societate Deschisa arata ca un procent de 86% dintre cei intervievati nu ar dori sa aiba homosexuali drept vecini, in timp ce un barometru similar din luna iunie 2002 arata ca aproximativ 59% nu considera persoanele LGBT ca fiind normale. Studiul Institutului de Politici Publice „Intoleranta, discriminare si autoritarism in opinia publica", publicat in 2003, indica cu claritate faptul ca minoritatile sexuale ocupa primul loc intre grupurile minoritare cel mai puternic respinse in societate. Astfel, 40% dintre respondenti nu ar fi de acord ca in Romania sa traiasca homosexuali sau lesbiene, iar 93% nu ar accepta sa lucreze cu un homosexual sau o lesbiana.Drepturile persoanelor de diferite orientari sexuale sint aparate de legislatia nediscriminatorie, de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si de organizatii neguvernamentale de profil.Principalele probleme punctate la acest capitol sint dificultatile in auto-acceptarea identitatii sexuale, ce au ca efect lipsa vizibilitatii personale si sociale a persoanelor LGBT, excluziunea sociala a acestor persoane, violenta impotriva membrilor comunitatii LGBT din Romania si atitudinea intoleranta fata de acestia.Tinerii, prea putin incurajati in initiativele economiceInstitutional, protectia sociala a persoanelor virstnice este coordonata de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Dialogul social dintre persoanele virstnice si autoritatile publice este promovat de catre Consiliul National al Persoanelor Virstnice, organism autonom, consultativ, cu reprezentare teritoriala, avind rol de aparare a drepturilor si libertatilor acestor persoane. Tot la nivel teritorial exista in cadrul prefecturilor, din 2004, comitete consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor virstnice.In prezent, din cele 21,6 milioane de locuitori, 10,5 milioane sint adulti, 5 milioane tineri si copii si 6 milioane sint virstnici. Consecintele acestor tendinte au dus la inregistrarea unei presiuni a populatiei virstnice asupra populatiei adulte, potential active, si implicit asupra sistemului de protectie sociala, respectiv ocupare, sanatate, asistenta sociala, asigurari sociale etc.In conditiile in care, peste 50 de ani, pensionarii vor reprezenta mai mult de jumatate din populatie, Romania va trebui sa reformeze sistemul medical, sistemul de educatie, sistemul de asistenta sociala si pe cel de asigurari sociale avind in vedere ca oamenii de virste diferite au nevoi diferite, ca ei reprezinta o resursa valoroasa pentru societate la orice virsta si ca trebuie incurajati sa aiba o viata activa.Conform analizei Institutului National de Statistica efectuata in anul 2006, rata de activitate a femeilor intre 55 si 64 de ani este de 33,5%, comparativ cu cea a barbatilor, care este de 48,4%. Aceeasi statistica releva faptul ca nivelul de ocupare al femeilor intre 55 si 64 de ani este de 33%, in timp ce al barbatilor este de 46,7%.Aici se pot observa dificultati de percepere de catre societate a persoanelor virstnice ca reprezentind o importanta resursa culturala si profesionala, slaba constientizare de catre societate a importantei imbatrinirii active ca element de baza in asigurarea unei egalitati de sanse pe parcursul intregii vieti si accesul femeilor de peste 55 de ani pe piata muncii.Conform „Diagnozei 2005 - Situatia tineretului si asteptarile sale", totalul populatiei tinere cu virsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani reprezinta 23,7% din populatia tarii, din care 51,1% este populatie masculina si 48,9% feminina. Repartitia pe medii de rezidenta este: 58,9% in mediul urban si 41,1% in mediul rural.In 2005, 43% din tinerii chestionati considerau ca vor trai mai bine, cei mai multi tineri erau nemultumiti de nivelul veniturilor (76%), de conditiile ca un tinar sa se poata realiza (65%), de viata politica (65%) si de piata fortei de munca (63%). Aproximativ 50% dintre tineri apreciau ca se afla in urmatoarele situatii: se descurca greu cu banii (58%), nu gasesc conditii favorabile sa se realizeze in tara (48%), iar 33% nu gasesc un loc de munca.Situatia locativa a tinerilor se prezenta astfel: cu parintii si/sau alte rude - 73,1%, cu familia proprie (partenerul de viata si copii) - 17,4%, cu familia de baza (parintii si/sau socrii) si familia proprie - 3,5%, singuri - 3,3%, iar cu prietenii/in camin - 2,4%.In 2005, exista o tendinta de intensificare a activitatii economice in rindul tinerilor, ponderea celor angajati cu carte de munca in regim „full-time" fiind de 73%, a celor cu contract de colaborare fiind de 12%, iar activitatea economica suplimentara a elevilor si studentilor de 20%. In acelasi timp, ponderea patronilor tineri si a celor cu ocupatii intelectuale se dublase in 2005 fata de 2004. Daca aproximativ 50% dintre tineri s-au gindit sa initieze o afacere, doar 10% au incercat sa-si puna ideea in practica, dintre care doar 4,5% au reusit.In 2005, avea loc un fenomen de descrestere procentuala a persoanelor tinere afectate sau slab integrate economic: cei care muncesc „la negru" (18%) sau ocazional (19% ), somerii, persoanele casnice si cele fara ocupatie.Ponderea tinerilor care doreau sa participe la viata politica era de 10% iar a celor care doreau sa activeze intr-o organizatie de tineret se ridica la 25%. Procentul tinerilor care fac parte efectiv din asociatii sau organizatii sociale, economice, politice sau de alta natura era de aproximativ 9%.Astfel, principalele probleme sint accesul la o locuinta, slaba reprezentare in procesul de luare a deciziilor si insuficienta promovare si finantare a masurilor de incurajare a initiativelor economice pentru tineri.

comments powered by Disqus