monitorulcj.ro Menu

Insemnatatea Inaltarii Sfintei Cruci

Inaltarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai mari sar­batori ale crestinilor si cea mai veche in cinstea Crucii lui Hristos, dar se tine post, fiindca a fost instituita pentru a comemora doua fapte de mare semnifi­catie din istoria Bisericii Crestine: aflarea Sfintei Cruci a Mintuitorului, urmata de inaltarea ei solemna in vazul poporului, la 14 septembrie 335, si aducerea crucii de la persi in anul 629.      Traditia Bisericii consemneaza ca Imparateasa Elena, ma­ma Imparatului Constantin cel Mare, a avut un vis in care Dumnezeu i-a cerut sa caute lemnul Sfintei Cruci, pe care fusese rastignit Mintuitorul Hristos pe Golgota, unde, in anul 119, la porunca imparatului roman Adrian, se construise un templu pagin. La ordinul imparatului Constantin, acest templu a fost distrus si sub ruine, adinc in­gropate, s-au gasit Mormintul si cele trei cruci de pe Golgota. Nestiindu-se insa care e crucea pe care fusese rastignit Hris­tos, a fost adusa o femeie bol­nava, pe moarte, care la atinge­rea celei a Mintuitorului s-a insanatosit miraculos. Constan­tin cel Mare a zidit in acel loc Biserica Invierii Domnului, sfintita la 13 septembrie 335. A do­ua zi, la 14 septembrie, episco­pul Macarie al Ierusalimului a aratat din nou, de pe amvonul bisericii, Sfintul Lemn al Crucii Rastignirii, iar sarbatoarea a primit din acest motiv denumirea de „Inaltarea Sfintei Cruci“.      Conform traditiei crestine, crucea e arma cea mai puterni­ca a lui Hristos si a omului. Prin semnul crucii se sfinteste in fiecare zi omul. In 14 septembrie se posteste (e bine chiar sa se tina post negru), dupa rinduia­la Bisericii.      La sate, oamenii merg la bi­serica si dau de pomana. Se aduc la biserica buchete de flori si frunze cu care se inconjoara Sf. Cruce, iar acestea vindeca durerile de cap si de dinti. Cu crengute de busuioc aprinse erau afumati bolnavii de friguri. Busuiocul se pune in vasul din care beau gainile pentru a fi fe­rite de molima. Fetele foloseau busuiocul la spalatul pe cap, pentru par frumos. Se duc la bi­serica prune, care pastrate us­cate pot lecui bubele. Nucile culese in aceasta zi sunt bune de leac. Nu se maninca fructe care au ceva cu infatisare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.      Se spune ca in 14 septembrie se inchide pamintul, pentru vietuitoarele care stau ascunse prin vagauni, dar si pentru plante. Se spune ca omul scapa numai­decit de-o spaima, daca isi adu­ce aminte in ce zi a saptaminii a fost, in anul acela, Ziua Cru­cii. Daca tuna dupa Ziua Cru­cii, toamna va fi lunga. Se crede ca, daca pasarile calatoare, mai ales cocorii, pleaca inainte de Ziua Crucii, in noaptea aceea va fi bruma. Incepe culesul vii­lor, sarbatoarea numindu-se in calendarul traditional „Cirsto­vul Viilor“.

comments powered by Disqus