monitorulcj.ro Menu

Fruntasii listei cu datornici

Din acest punct de vedere, este pe picior de egalitate cu judetele de frunte ale Romaniei, cum ar fi Timisoara, Bihorul si, nu in ultimul rind, Bucurestiul. Daca este sa luam in calcul si conditiile restrictive impuse de BNR in cursul anului trecut in ceea ce priveste acordarea de credite, atunci reiese ca clujenii nu numai ca au un apetit de risc investitional crescut, dar au si buzunare suficient de „incapatoare si rezistente" si venituri, respectiv proprietati care le-au permis accesul la credite.Imprumuturi pentru case si terenuriClujenii, spre deosebire de alti conationali, au imprumutat mai mult pentru a-si cumpara o casa, in timp ce constantenii au preferat creditele de consum, bani care fie au stins alte datorii, fie au fost destinati vacantelor, redecorarilor sau achizitionarii de bunuri gen aparate electrocasnice.Un amanunt deloc lipsit de importanta in studiul Bancii Nationale Romane (BNR), in jurul caruia se fac valuri, este dat de faptul ca si firmele cu capital de stat sint luate in calcul si intra in totalul facut de BNR. Nu de putine ori acestea sint mari datornici, iar in conditiile in care economia inca are momente de instabilitate si fiecare aparitie legislativa creeaza valuri, nu ar fi de mirare chiar ca si agentii economici sa ajunga in situatia de a ramine datori, inclusiv fata de banci, spun analistii financiari. Din acest punct de vedere, Clujul sta mai bine decit judetele din preajma, pentru ca doar aproximativ 10% dintre companii sint firme cu capital de stat. In rest, in judetele Constanta sau Timis, procentul este cu putin peste 11%. Cel mai bine din acest punct de vedere sta Sibiul, care la un numar de 433.633 de clienti are doar 347 de societati cu capital de stat si aproape 21.000 de companii integral private.Economii si economiiStudiul BNR, la o privire mai atenta, ne poate spune si care este rezistenta si inclinatia spre risc financiar a oamenilor din marile orase ale Romaniei. Din studiu, reiese ca in Cluj exista 704.852 de clienti nebancari si neguvernamentali. In sistemul financiar intra 642.557 de persoane fizice si peste 49.000 de companii. Daca e sa luam in calcul numarul de companii functionale raportat la numarul de locuitori, mai harnici decit clujenii sint doar timisorenii, iar lider de top ramine indiscutabil Capitala. In Cluj exista o companie la fiecare al 14-lea locuitor, la fel ca in Timisoara. Clujul se poate considera fruntas si in aceasta privinta. La oarecare distanta vin judete ca Sibiu si Bihor, unde exista o firma privata functionala la fiecare al 20 sau 21-lea adult, conform cifrelor din studiul BNR. Pentru a putea face apel la finantarile bancare, potentialul client are nevoie de garantii in cele mai multe dintre cazuri. Mai mult, starea sa financiara trebuie sa fie una suficient de dezvoltata, pentru ca veniturile sale reprezinta un procent insemnat in calculele bancilor atunci cind acestea aleg sa aprobe sau nu dosarul de creditare. Si aici, orasele mai dezvoltate ale Transilvaniei, printre care se numara si Clujul, economisesc mai mult, respectiv au mai mult conturi de credite cu dobinzi la vedere sau la termen, iar cifrele sint relativ echilibrate peste tot. In cazul Timisoarei, cei mai multi clienti care economisesc sint firmele, care au 532.104 din totalul de 707.272 de depozite bancare la vedere si mai putine la termen. In Cluj, companiile au ales mult mai putin sa economiseasca in conturi cu dobinzi la termen. Din cele 48.381 de astfel de conturi, doar 909 apartin companiilor. Ceea ce inseamna ca rulajul banilor in conturi este mai mare, iar profitul si economia este mai fluida  si mai dinamica la Cluj decit in orasele unde companiile investesc in depozite cu dobinda la termen. O mentalitate similara au brasovenii, iar in Bucuresti situatia este mult echilibrata, pentru ca acolo companiile au atins deja un nivel de dezvoltare care le permite sa aiba conturi multiple, unele cu maturizare rapida si altele cu maturizare la termene mai mari. Mai putin dispuse sa isi „arunce" toti banii „in joc" par sa fie companiile din Bihor si Arad, in timp ce locuitorii judetului Alba, intreprinzatori sau nu, au o atitudine si mai prudenta.Disputa creditelorCa numar de restantieri la plata ratelor de credit, intr-adevar, clujenii se afla pe locul 2 dupa Bucuresti. Insa cifrele spun mult mai mult decit atit. Daca avem 704.852 de clienti nebancari si neguvernamentali in Cluj, dupa cum reiese din datele BNR, clujenii au cel putin doua credite deschise, unul pe termen scurt si unul pe termen mediu. Argumentul sta in numarul acestor credite. Astfel, exista peste 1.694.000 de credite pe termen scurt si aproape 1,1 milioane de credite pe termen mediu si lung, accesate de catre clujeni. Numarul restantierilor in aceste cazuri este sub 10% din totalul de credite derulate de clujeni. Daca e sa privim atent, clujenii au accesat in numar mai mare credite pe termen mediu si lung chiar decit au facut-o timisorenii, iar volumul creditelor destinate consumului a fost mult mai mic la Cluj decit in celelalte orase mari. Timisorenii au ales creditele de consum cu 603.034 asemenea conturi deschise si abia 29.238 de conturi de creditare imobiliara.Specialistii spun ca aceste conturi pe termen scurt pot reprezenta contravaloarea unor vacante in strainatate, al reamenajarilor sau pur si simplu al achizitionarii unor bunuri de folosinta in gospodarie, ori pot fi chiar credite „pentru cumparaturi". Cei mai multi datornici, in mod surprinzator, sint intre cei care au apelat la creditele pe termen scurt, in timp ce acele credite care inseamna bunuri de valoare mai mare, gen masina sau casa, au mult mai putini restantieri la Cluj decit in alte judete. Specialistii spun ca probabil clujenii au invatat si isi permit mai mult ca altii sa lucreze pe banii bancilor, si nu pe banii lor, ceea ce inseamna ca exista un simt al banului mai dezvoltat aici, iar pe termen mediu si lung, adica in urmatorii 5 pina la 14 ani, investitiile facute vor insemna bunuri acumulate, deci o stare materiala superioara.

comments powered by Disqus