monitorulcj.ro Menu

Turism pe sest in Muntii Apuseni

 Discrepanta este majora. In cea mai cunoscuta localitate ca destinatie turistica din judetul Alba, statiunea Arieseni, cifrele oficiale arata ca exista 16 pensiuni, cabane si vile clasificate, cu 127 de camere si 262 de locuri. In realitate insa, potrivit viceprimarului Rovin Lazea, in Arieseni exista cam 1.200 de locuri de cazare. Acesta nu a ascuns faptul ca situatia spatiilor de cazare este cunoscuta la nivelul administratiei locale, ba chiar, recent, Consiliul Local Arieseni a editat o brosura de promovare a pensiunilor din localitate, in care, pe linga cele clasificate, sint promovate si 22 de pensiuni neclasificate cu 278 de locuri de cazare, fiind insa mentionata aceasta situatie. Una buna, multe releDaca privim partea plina a paharului, existenta structurilor de cazare, fie ele si neclasificate, atrage turisti care altfel probabil nu ar avea unde sa stea si aduce beneficii zonei, atit prin faptul ca acesti localnicii au un venit si creeaza locuri de munca, dar si prin faptul ca turistii vin si isi cheltuiesc banii in localitate, cu toate implicatiile care decurg de aici. Lista neajunsurilor este insa mult mai mare. In primul rind, acest turism “la negru” este ilegal. Ordonanta Guvernului 58/ 1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania spune explicit la articolul 41, lit. b, ca “desfasurarea activitatii turistice in structuri de primire neclasificare potrivit dispozitiilor legale”, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenzi intre 10 si 15 milioane de lei vechi. “Problema cu cei care nu sint clasificati este ca nu platesc dari la stat, calitatea serviciilor nu este una certificata, iar turistul nu este protejat in nici un fel”, a explicat seful Serviciului Turism din cadrul Consiliului Judetean Alba, Lucian Docea. “Conform legii sint niste amenzi destul de mari, numai ca trebuie sa vina cineva sa ii controleze. Fiind atit de multi, chiar si cei clasificati si fiind doar un singur om pe trei judete Alba, Sibiu si Hunedoara, trei judete turistice, omul acela nu are cum sa faca fata”, a mai completat acesta. Asa se face ca oricine vrea sa cazeze turisti in Apuseni poate sa faca nestingherit acest lucru ani buni de zile fara a fi controlat de nimeni. “Turistul care este nemultumit se poate adresa doar politiei in care sa precizeze ca a stat acolo si sa urmeze partea de control. Numai daca turistul depune plingerea sau, Doamne fereste, se intimpla ceva si se declanseaza un control se pot lua masuri”, a mai spus Lucian Docea, mentionind ca CJ Alba nu are legal nici o atributie de control, ci doar de promovare si sprijinire. Implicatii majoreO alta problema care, la prima vedere, poate parea lipsita de importanta este cea a cuprinderii in statistica a datelor referitoare la turism. “Este o problema destul de serioasa care poate fi rezolvata extrem de usor, prin modificarea metodologiei de culegere a datelor statistice din turism. Trebuie modificata legea si modificata metodologia. Prima problema este legata de cei care sint obligati sa furnizeze aceste date statistice. Nu sint cuprinsi toti actorii din turism care presteaza servicii turistice: cazare, masa etc. Metodologia spune doar societati comerciale, regii autonome si asa mai departe. Persoanele fizice autorizate, pe care sint foarte multe dintre pensiuni infiintate nu sint luate in calcul. Numai jumatate sa fie din fiecare loc... dar sint mai mult de jumatate pentru ca cele care sint in casa personala, majoritatea sint facute pe persoana fizica autorizata, care nu sint obligati sa depuna datele statistice”, a explicat seful Serviciului Turism din cadrul CJ Alba. “Consecintele... In primul si primul rind, in momentul in care iti faci programarea banilor pentru programele operationale regionale si sectoriale, planul national de dezvoltare rurala, pentru sprijinirea dezvoltarii turismului, tu le faci pe baza datelor statistice pe care le ai si previzionezi, pe baza lor, o anumita evolutie. In conditiile in care baza de raportare este gresita, si previzionarea si modul in care vor evolua lucrurile este gresit”, a mai completat acesta. Turism de 5 ori mai ampluDupa ce a facut parte din echipa implicata in elaborarea masterplanului in turism la nivel national ca reprezentant al judetullui Alba, el a estimat ca, la nivelul intregului judet, doar 40% din locurile de cazare sint clasificate si restul nu. Iar din cei care sint clasificati, nu toti sint cuprinsi in raportarile statistice.Un exemplu concret in reprezinta Ghetarul de la Scarisoara. Daca nu se poate dovedi o activitate economica in zona, realizarea de exemplu a unui cabinet medical bine pus la punct intr-o comunitate cu 50 de oameni nu se justifica. Dar daca acolo vin 5000 de oameni... Cum este de pilda pe platoul Ghetari. Citi oameni traiesc acolo? Foarte putini. Dar citi oameni merg acolo? Este nevoie de un dispensar acolo, care nu exista. Daca cineva isi rupe piciorul cind coboara in prestera e o problema mare. Sau daca cineva, cind urca, face un atac de cord ca oboseste iarasi este o problema mare. De aceea este foarte important”, a exemplificat seful Serviciului Turism din cadrul CJ Alba. El a mai precizat ca, in momentl elaborarii masterplanului, s-au facut mai multe propuneri de modificare a legislatiei, intre care cea referitoare la schimbarea metodologiei de culegere a datelor statistice, dar si o propunere referitoare la transmiterea procedurii de clasificare catre consiliile judetene, care pot angaja un om care sa se ocupe de aceste aspecte si care le poate urmari mult mai bine. “In total, eu asa estimez, cam 80% din fluxul de turisti nu este cuprins de statistica. Din punctul de vedere al turistului, acest lucru nu este interesant. Din punctul de vedere al agentului economic, cel care nu e clasificat si nu iti desfasoara in mod legal activitatea, nici pe el nu il intereseaza. Din punctul de vedere al statului, sint mai multe aspecte. Unul dintre ele este evaluarea importantei pe care turismul o are in producerea PIB-ului. Doi. Evaluarea nevoii de bani pentru pregatirea personalului din turism, inclusiv cu implicatii in domeniul invatamintului (...) deoarece pot fi accesate inclusiv fonduri europene pentru scolarizarea personalului care lucreaza in turism. (...) A treia implicatie este de imagine. Daca o tara cu un potential turistic ca al Romaniei declara ca are doar 6,5-7 milioane de vizitatori, inseamna ca ceva nu este in regula. Are potential turistic, dar nu sint turisti. Inseamna ca serviciile sint de proasta calitate sau preturile sint foarte mari sau raportul calitate-pret este unul disproportionat. Atunci inclusiv pe planul promovarii avem o problema”a sintetizat Lucian Docea cele mai importante trei implicatii, precizind ca mai exista multe altele. 

comments powered by Disqus