monitorulcj.ro Menu

Limba romana este uitata prea repede peste granita

Mergi prin sate intregi din zona Harghita, Covasna, Mures sau Cluj, dar si in Rimetea noastra, si greu gasesti pe cineva cu care sa te poti intelege in limba romana. Recent, a venit la Alba Iulia, la bunicii ei naturali, Alina. Ea s-a nascut in Bucuresti, are acum in jur de 20 de ani si este stabilita cu parintii in SUA. Parintii sint romani get-beget. A plecat chiar inainte sa mearga la scoala, dar a parcurs aici perioada de gradinita, unde se vorbea limba romana. Era o fetita foarte agera la minte. Acum ii este foarte greu sa mai converseze in limba romana. Fratele ei mai mare, care a facut primele clase primare in tara se descurca ceva mai bine, dar si el are dificultati majore.Unii refuza sa invete limba romana, altii o uita rapidDoua situatii absolut reale - cetateni romani, in propria tara - char daca sint unguri ca nationalitate, care nu cunosc limba oficiala a tarii lor - romana, iar alaturi, cetateni tot romani care traiesc in stat adoptiv, unde uita limba stramoseasca, in fapt a tarii lor.La recent incheiata editie a Congresului Spiritualitatii Romanesti au fost prezente doua persoane importante din Italia, Mihai si Tudor, fii ai artistului plastic roman Eugen Dragutescu. Ei se afla la virsta maturitatii depline si s-au nascut in Italia. Nu poate fi pus la indoiala  atasamentul tatalui acestora la romanism, din moment ce le-a pus nume atat de romanesti. Entuziasmul cu care au muncit o zi intreaga pentru amenajarea expozitiei la Casa de cultura a sindicatelor din Alba Iulia cu operele tatalui lor, precum si cu unele proprii ne-au scutit a-i mai intreba ce este in sufletul lor cind se afla in Romania de Ziua Nationala. In schimb, ei nu stiu deloc limba romana. Ei povestesc ca mama lor era olandeza, iar in familie se vorbea romana doar atunci cind parintii aveau micile secrete fata de ei. Deci mama invatase macar in parte limba romana, dar maestrul Dragutescu a omis sa-i invete si pe copii limba neamului sau. Noi doar constatam si, in niciun caz, nu culpabilizam pe nimeni.Bibliotecile romanesti sint transformate in circiumiPovestioarele descrise mai sus au legatura directa cu un document oficial adoptat vinerea trecuta de participantii la Congresul Spiritualitatii Romanesti, care este denumit “Apel privind strategia educationala a romanilor care se stabilesc in strainatate”. Situatii precum cele mai sus descrise sint cu duiumul prin strainatate. Profesoara de limba romana din New York, Mihaela Albu, a povestit cum cartille unei biblioteci romanesti au fost aruncate la gunoi pentru simplul motiv ca aveau pe coperta o stampila cu initialale RPR, iar o alta biblioteca tocmai este in curs de dezafectare. Aici, va fi infiintata o circiuma. In alte locuri, cartile au fost ambalate pentru ca erau afumate si degradate in conditiile improprii in care functioneaza biblioteca, unde mai mult se fac chefuri decit cultura si educatie romaneasca pentru cei care doresc si asa ceva. Cineva remarca faptul ca, de cind teoretic “creste” Institutul Cultural Roman, pentru romanii de dincolo de granite nu se mai face nimic sub aspect edicativ si pentru pastrarea identitatii culturale a romanilor. Conform atributiilor si responsabilitatilor sale legale, Institutul Cultural Român este un institut care promoveaza cultura si civilizatia romana în tara si în afara ei. ICR a fost înfiintat prin reorganizarea Fundatiei Culturale Române si a Editurii Fundatiei Culturale Române. Institutul Cultural Român se afla sub autoritatea presedintelui României, care este presedinte de onoare al acestuia. Directorul acestei institutii este scriitorul Horia Roman Patapievici. Pentru perioada 2005-2008, ICR anunta ca intentioneaza sa lucreze prin proiecte, urmând sa organizeze concursuri publice, în care acestea vor fi evaluate de catre comisii independente. O prioritate pentru Institutul Cultural Român priveste comunitatile de vorbitori de româna din tarile vecine. In fapt, romanii care vin de acolo transmit semnale de disperare in ce priveste pastrarea identitatii culturale in rindul comunitatilor de romani si integrarea in comunitatile locale cu ceea ce le este caracteristic. ApelReactionind la asemenea semnale, Congresul Spiritualitatii Romanesti a adoptat respectivul Apel catre institutiile statului roman, la toate nivelurile “pentru a colabora la promovarea si sprijinirea tuturor proiectelor culturale care au ca scop pastrarea identitatii culturale romanesti ... pentru a se angaja in dialogul european prin valorile noastre traditionale”. Mai direct spus, sa faca si autoritatiile, dar si oamenii, acolo pe unde se afla, macar o particica din ceea ce fac ungurii la noi.   Premii pentru personalitati Unul dintre momentele emotionante perecute aproape de finalul lucrarilor Congresului Spiritualitatii Romanesti a fost anuntarea premiilor si distinctiilor din partea autoritatilor locale unor mari personalitati romane. Astfel, Prefectura Alba a acordat diplome de excelenta maestrului Barbu Brezeanu, care a implinit virsta de 98 de ani, al carui fiu, Andrei Brezeanu a condus multi ani postul de Radio Vocea Americii si lui Alexandru Danielev, traitor la Paris, in virsta de 92 de ani, care a salvat de la scufundare vasul Transilvania si a fondat compania Tarom. Cosiliul judetean a acordat distinctii artistului Eugen Dragutescu, aceasta fiind inminata de Ion Dumitrel fiului acestuia, Tudor, si sculptorului Marcel Bubuianu, care are una din lucrarile sale expusa, si in prezent, in holul sediului din New York al Fondului Monetar International, in timp ce primarul Albei Iulia a acordat diplome lui Nicolae Herlea, artistului Eugen Doga, care tocmai in ziua respectiva avea un concert in Japonia, dar si matematicianului Eugen Grebenikov. Acesta din urma este un exceptional matematician, specialist in calcule matematice pentru conceperea programului unor nave cosmice. Pentru contributia sa la dezvoltarea programelor sovietice a navigatiei cosmice, autoritatile de la Moscova, unde traieste, au luat decizia ca o planeta artificiala sa ii poarte numele cercetatorului de origine romana.

comments powered by Disqus