monitorulcj.ro Menu

Prin ungherele Catedralei Mitropoliei Ardealului

Catedrala a fost sfintita de mitropolitul Ioan Metianu, pe 30 aprilie 1906Povestea catedralei a trecut si prin investitii riscante, demolari de case, dar si aprobari de la imparati si refuzuri de la primari.Ideea ridicarii unei catedrale ortodoxe in Sibiu, orasul de resedinta al Mitropoliei, a apartinut mai intii marelui mitropolit Andrei Saguna, cel care a fost aici, in Ardeal, „incepator intru toate" si care, printr-o circulara trimisa in eparhie in preajma Craciunului anului 1857, ii indemna pe preoti si pe credinciosi sa jertfeasca din putinul lor pentru inaltarea unei sfinte catedrale in orasul Sibiu, care „sa fie maica tuturor bisericilor din eparhia noastra" si care sa fie zidita „spre marirea lui Dumnezeu si spre binele vostru", dupa ce in toamna aceluiasi an a obtinut aprobarea imparatului Francisc-Iosif I.Cu banii imparatuluiIn urma apelului facut, s-a inceput organizarea colectei propriu-zise, primul donator fiind insusi imparatul Francisc Iosif I, care a donat 1.000 de galbeni, urmat de guvernatorul Transilvaniei, cu 50 de galbeni, de mitropolitul Andrei cu 2.000 de florini si de multi altii. Imparatul si-a dat acordul la 26 octombrie 1857, dar Saguna era indatorat sa creeze un fond special pentru construirea catedralei, cu obligatia sa informeze pe imparat despre situatia fondurilor, de doua ori pe an. Investitii riscantePentru cei care nu stiu, cladirea catedralei din Sibiu a insemnat si riscuri asumate. Spre exemplu, din nefericire, in anul 1859, Saguna a cumparat un numar apreciabil de actiuni, in valoare de 24.000 de florini, de la o „societate metalurgica pentru exploatarea minelor de arama din Sindominic (judetul Harghita) si Filea (judetul Mures), dar la scurt timp societatea a dat faliment, iar Saguna a mai putut recupera doar 6.700 de florini, adica mai putin de o treime din bani. A achitat o parte din banii pierduti pina la sfirsitul vietii sale.Gradina catedralei Primul teren cumparat pentru a se construi catedrala nu este cel unde se afla astazi constructia. Saguna a cerut un teren autoritatilor locale sibiene, in 1858, in zona centrala, linga fosta Cazarma 90, in fata Hotelului Continental de astazi. Dupa un an, mitropolitul Saguna a cumparat, cu 13.000 de florini, de la generalul baron Vever, o gradina spatioasa cu doua case pe strada Morii - actuala Andrei Saguna - unde astazi este sediul Agentiei Taberelor si Turismului Scolar si Liceul „Octavian Goga". Acest teren s-a numit multa vreme „gradina catedralei". Din pacate, mitropolitul nu a reusit sa cumpere si un teren pentru noua catedrala. A adormit intru Domnul fara sa-si poata vedea visul implinit. Pe locul unde astazi este catedrala a existat o biserica greceasca si o casa parohiala. Sub urmasii sai a continuat stringerea de fonduri pentru catedrala, astfel ca sub pastorirea mitropolitului Ioan Metianu (1899 - 1917) s-a pus piatra de temelie a actualei biserici catedrale in strada Mitropoliei 35. Demolari in numele DomnuluiAnaliza planurilor de epoca releva existenta a cinci parcele spre strada Mitropoliei si trei spre strada Xenopol, unificate in vederea realizarii acestui edificiu. Pentru degajarea locului a fost nevoie de demolarea a citorva case din jur, precum si a vechii bisericute grecesti din Sibiu, care pina atunci servea drept catedrala episcopala. Lucrarile au inceput in anul 1902 si au continuat pina in 1904, cind biserica a fost pusa sub acoperis, fiind coordonate de catre arhitectul Sibiului de atunci, Iosif Schussnig. Planul catedralei a fost acceptat in urma unui concurs la care s-au prezentat 31 de arhitecti, fiind declarat cistigator planul arhitectilor Virgil Naghy si Iosif Konemer. In ziua de 13 decembrie 1904, au fost sfintite si asezate in cele doua turnuri cele patru clopote. S-au confectionat apoi iconostasul si stranele, in Bucuresti, la firma lui Constantin Babic, a fost introdusa lumina electrica si a fost pictata cupola. Pictura acesteia, ca si cea a iconostasului, a fost facuta de catre Octavian Smigelschi, originar din satul Ludos, judetul Sibiu.Iorga, la sfintireLa 30 aprilie 1906, catedrala a fost sfintita de catre mitropolitul Ioan Metianu, impreuna cu episcopul sau sufragan de la Arad, Ioan Papp, alaturi de un ales sobor de preoti si diaconi. La sfintire a fost prezent si profesorul Nicolae Iorga, care a donat un engolpion de argint si o icoana valoroasa pentru biserica si care, a doua zi dupa sfintire, a tinut si o conferinta publica in Sibiu.In decursul vremii, catedrala din Sibiu a fost restaurata de mai multe ori si impodobita, in vremea noastra, cu o frumoasa pictura neobizantina executata de Iosif Keber si Anastasie Demian.Basescu si BecaliSub pastorirea mitropolitilor Nicolae Balan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin, Antonie Plamadeala si Laurentiu Streza, catedrala mitropolitana din Sibiu a fost inzestrata cu obiecte liturgice, vesminte, carti, instalatii de sonorizare si alte obiecte necesare pentru buna desfasurare a serviciului divin. De 100 de ani, la altarul acestei catedrale ce are hramul simbolic al Sfintei Treimi se savirseste zilnic Sfinta Liturghie si Vecernia, precum si celelalte servicii religioase prevazute de tipicul bisericesc. Mitropolitul Laurentiu are meritul de a fi refacut, in timpul conducerii sale, pictura catedralei, cu ajutorul presedintelui Traian Basescu, dar si a patronului Stelei, Gigi Becali. Amindoi au fost prezenti in catedrala mitropolitana, care s-a „luminat" cu ajutorul a aproximativ un miliard de lei vechi, bani veniti de la Guvernul Romaniei, cu un lobby facut de presedintele Basescu. Arhitectura monumentalaArhitectura bisericii impresioneaza cu o constructie monumentala cu plan centrat, cu un joc de volume in jurul spatiului central al naosului acoperit cu o cupola pe pandantivi. Naosul este bordat de volume sferice si de cele patru turnuri (doua cu plan octogonal si cele doua care flancheaza intrarea, cu baza patrata ce devine octogon la nivelul clopotelor). Acoperisurile turnurilor au forma de bulb dublu, cu lanternou la partea mediana. Intrarea se face printr-un portic cu trei deschideri semicirculare pe pile cu capiteluri cu crosete. In spatele porticului, intre turnuri, se afla un amplu fronton semicircular cu un luminator de aceeasi forma, decorat cu medalioane circulare in mozaic reprezentindu-l pe Iisus si pe cei patru evanghelisti. Expresia arhitecturala este determinata de finisajele exterioare - caramida presata, in doua culori, pozata aparent si invelitori de cupru. Imprejmuirea reia elemente arhitecturale ale edificiului. Spatiul interior urmeaza traditia bizantina si se remarca prin amploarea naosului. Pandantivii, reprezentindu-i pe cei patru evanghelisti, si intradosul cupolei, cu Iisus Pantocrator intre ingeri, precum si o parte din panourile iconostasului sculptat in lemn si aurit sint pictate de Octavian Smighelschi (1866-1912) si Artur Coulin (1869-1912), pictor format la scoala lui C. Dörschlag din Sibiu. Pictura a fost continuata de Anastasie Demian si terminata de Johann (Ioan) Köber.Copie a bisericii Sf. SofiaPatriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a remarcat in cadrul celei de-a Treia Adunari Ecumenice Europene frumusetea catedralei mitropolitane din Sibiu, copie fidela la scara redusa a bisericii Sfinta Sofia din Constantinopol. „Aceasta frumusete a bisericii este o oglinda a sufletului romanilor si a evlaviei credinciosilor", a apreciat cea mai importanta personalitate a lumii ortodoxe. CITATPisania catedralei„Ziditu-s-a aceasta sfinta catedrala a Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din Transilvania cu hramul Sfinta Treime, de la 1902 - 1906 in zilele M. S. Preainaltatului Imparat si Rege Francisc Iosif I, prin neobosita staruinta a I. P. S. al Arhiereului si Metropolitului romanilor dreptcredinciosi din Ungaria si Transilvania Ioan Metianu"

comments powered by Disqus