monitorulcj.ro Menu

„Lady Bird“ si Lyndon Johnson, file de „love story“ american

Personaj de povesteLady Bird si Lyndon Johnson, vesnic indragostitiFuneraliile lui „Lady Bird“ Johnson, vaduva fostului presedinte american, au avut loc ieri, in cimitirul familiei din Stonewall. Nascuta Claudia Alta Taylor, inca din copilarie si-a cistigat porecla de „Lady Bird“, numele personajului unei foarte populare povesti pentru copii. Lady Bird a fost una dintre cele mai discrete, dar si cele mai incintatoare Prime Doamne.„Cum Lady Bird poate face toate acele lucruri pe care le face fara a-si scrinti degetele, nu o sa inteleg niciodata, pentru ca eu mereu mi le scrintesc pe ale mele.“ – Lyndon Johnson despre Lady Bird„M-a agasat, impins, facut brinci si iubit ca sa fiu mai extrovertita si o persoana de succes. I-am oferit confort, tandrete si citeva judecati – sau, cel putin, asa cred.“ – Lady Bird despe Lyndon Johnson Sfirsitul lui Kennedy, inceputul lui Johnson22 Noiembrie 1963, ora locala 12.30 – in timpul unei vizite oficiale in Dallas, intr-un interval de doar 7 secunde, trei gloante sint trase asupra presedintelui SUA, John F. Kennedy. Primul glont isi rateaza tinta, al doilea ii trece prin spate si git, iar al treilea ii strapunge cu precizie fulgeratoare craniul, ucigindu-l pe loc. Lee Harvey Oswald, presupusul ucigas (n.r., in jurul asasinatului lui JFK de catre Oswald e tesuta o adevarata teorie a conspiratiei), e retinut la 80 de minute dupa asasinat, iar la doar 2 ore de la moartea lui JFK, vicepresedintele din timpul mandatului sau, Lyndon Baines Johnson, isi depune juramintul intr-un mod cu totul neconventional, la bordul Air Force One, in zbor spre Washington, in fata judecatorului federal Sarah T. Hughes, devenind in mod oficial al 36-lea presedinte al Statelor Unite ale Americii, dar si primul care jura in fata unei femei. In Air Force One, in momentul istoric, ii vor sta alaturi indoliata Jacqueline, frumoasa sotie a lui Kennedy, dar si discreta, desi nu mai putin frumoasa Lady Bird, sotia lui Johnson. In anul urmator, 1964, Johnson cistiga detasat in fata adversarului sau, republicanul Barry Goldwater, cursa pentru presedintie, prin abila campanie bazata pe evocarea memoriei predecesorului sau si pe promisiunea de a continua politica promovata de acesta, lucru pe care, de altfel, il si face in anii mandatului sau. Astfel, cel care in anii tineretii, din cauza saraciei lucii a familiei sale, spalase podele, lucrase pe santier si chiar si ca paznic, isi implineste cel mai indraznet vis si intra pe usa din fata in istoria SUA.Cariera sa politica incepe inca de pe vremea cind un deputat texan ii ofera un post de secretar, continuind apoi prin alegerea sa, in 1937, in Camera Reprezentantilor. Succesiv, dupa ce ia parte, printre altele, si la al doilea Razboi Mondial, ca locotenent comandor al Marinei SUA, in 1948 e ales si in Senat. In 1953 devine liderul Partidului Democrat, functie pe care o pastreaza pina in 1960, cind devine vicepresedinte in mandatul lui John F. Kennedy. (n.r., dupa parerea multor experti, prezenta sa a fost decisiva pentru atragerea voturilor populatiei din Sud spre Kennedy). Mandatul lui Lyndon B. Johnson e asociat indeosebi cu perioada razboiului din Vietnam, cu drepturile civile, cu o perioada de prosperitate economica insemnata si cu China comunista. Dar asasinarea reverendului Martin Luther, revoltele populatiei de culoare din Harlem si pina in Los Angeles si Detroit, precum si miscarile pentru drepturi civile ii erodeaza capitalul de popularitate, pe care si l-a recistigat-o insa, in mare parte, o data cu adoptarea unor acte normative de relaxare fiscala si de asistenta medicala accesibila paturilor defavorizate, dar si a altor acte care ii aduc bile albe in fata istoricilor si a populatiei americane.In timpul mandatului sau, Johnson incearca, pe cit posibil, sa completeze legea drepturilor civile, care a reprezentat un mare pas inainte in integrarea negrilor in societatea americana. De asemenea, multi istorici sustin ca Johnson este presedintele care a contribuit cel mai mult la imbunatatirea sistemului de invatamint al SUA. Tot in timpul mandatului sau, SUA traverseaza o perioada de prosperitate economica destul de importanta, dar, in ciuda acestui fapt, istoricii nu au o parere unilateral pozitiva despre Johnson, acest lucru fiind cauzat, in mare parte, de razboiul din Vietnam, „mostenit“ de la Kennedy, dar pe care, la propriu, el l-a adus la linia de start.Intre Vietnam si drepturile civileRazboiul din Vietnam s-a derulat intre 1964 si 1975, pe teritoriul Vietnamului de Sud si al zonelor invecinate, Cambodgia si Laos, inglobind si misiuni de bombardament (n.r., Operatiunea „Rolling Thunder“) asupra Vietnamului de Nord. SUA s-a aflat de partea aliantei din care faceau parte si Coreea de Sud, Thailanda, Australia, Noua Zeelanda si Filipine, forta careia ii era opusa coalitia formata din Vietnamul de Nord si Frontul Eliberarii Nationale al Vietnamului, cunoscut mai uzual sub numele de „Viet Cong“, o miscare de gherila sud-vietnameza. Vietnamul era, de asemenea, ajutat de Uniunea Sovietica si de Republica Populara Chineza, dar care nu au participat efectiv cu trupe, ci doar cu ajutoare militare.Practic, Johnson declanseaza razboiul cind confirma, in 24 noiembrie 1963, ca SUA va continua sa sprijine militar si economic Vietnamul de Sud. Derularea dezastruoasa a acestui conflict care scapa din miinile lui Johnson duce la slabirea graduala a increderii populatiei in Guvern si in Presedinte, astfel incit, in 1968, chiar cind parea ca oricum Johnson va fi favorit, acesta se retrage in mod neasteptat din cursa prezidentiala. De asemenea, Johnson mai e cunoscut si pentru contributia sa marcanta in miscarea pentru obtinerea drepturilor civile, cind acesta a reusit sa treaca de Parlament documentul denumit „The Civil Right Act“, din 1964, care a dus la condamnarea oficiala a mai multor forme de segregare rasiala. In 1965, reuseste sa treaca de Parlament si un al doilea act, denumit „The Voting Rights Act“, care blama discriminarea in ceea ce priveste votul si care le-a permis, pentru prima data, milioanelor de negri din sud sa voteze. De asemenea, putini stiu ca Johnson s-a aflat in disputa deschisa si cu Ku Klux Klan-ul (n.r., o organizatie care promoveaza suprematia albilor, antisemitismul, rasismul si homofobia, prin intermediul unor acte de terorism si violenta), blamind aceasta grupare in mod public si facind presiuni pentru arestarea a patru membri ai acesteia, dupa asasinarea unei functionare specialiste in drepturi civile. Johnson mai contribuie decisiv si la dezvoltarea sistemului de invatamint, facind din educatie o prioritate si reusind sa adune voturi pentru asa-numitul „Elementary and Secondary Education Act“ (ESEA), din 1965, prin care, pentru prima data, sume importante din banii federali mergeau catre scolile publice. Al doilea act educational promovat de Johnson este „Higher Education Act“, tot din 1965, care s-a axat pe crearea unor fonduri de burse si imprumuturi guvernamentale pentru elevii fara posibilitati financiare. De asemenea, un alt punct important in activitatea lui Johnson e asa-numitul „Razboi contra Saraciei“ (n.r., in engleza „War On Poverty“), cind, in 1964, la cererea acestuia, Congresul a aprobat o reducere de taxe si „Economic Opportunity Act“-ul. Tot el duce si la adoptarea amendamentului „Medicare“ din „Social Security Act“, 1965, prin care oamenii nevoiasi au primit bani federali pentru ingrijire medicala, prin programul Medicaid.Si NASA a facut progrese spectaculoase in timpul administratiei sale. Astfel, in 1968, trei astronauti au orbitat cu succes in jurul Lunii, in cadrul unui program initiat chiar pe parcursul mandatului sau. Cu toate acestea, in 1968, cu ocazia alegerilor, Johnson face o miscare politica neasteptata. Avindu-i, initial, drept contracandidati pe senatorul Eugene McCarthy, din Minnesota, si pe Robert F. Kennedy, din New York, care, in urma sondajelor, acumulasera un procent serios si care erau foarte aproape de a-l egala, Johnson hotaraste, in mod cu totul si cu totul de neinteles, sa nu demareze o campanie prezidentiala pentru realegere. Lucrurile stateau chiar mai rau decit atit: Johnson pierduse controlul Partidului Democrat, care se diviza sub ochii sai in patru factiuni – prima ii cuprindea pe Johnson, uniunile muncitoresti si sefii partidelor locale, a doua era formata din studenti si intelectuali care erau impotriva razboiului, a treia ii cuprindea pe catolici si negri, iar a patra era reprezentata de traditionalistii sudisti. Razboiul din Vietnam dezbinase partidul si probabil Johnson nu mai vedea nici o cale de a-l tine unit suficient de mult pentru a cistiga din nou alegerile, astfel incit, in 31 martie, el socheaza natiunea americana cind declara ca nu va concura in cursa prezidentiala. „Nu voi accepta nominalizarea partidului meu pentru inca un mandat de Presedinte“, declara el cu acea ocazie. Apoi urmeaza asa-numita „surpriza din 31 octombrie 1968“, cind Johnson anunta ca a ordonat incetarea tuturor bombardamentelor navale si aeriene din Vietnamul de Nord si inceperea negocierilor, decizie care se materializeaza, mai tirziu, prin Acordul de Pace de la Paris, din 1973, semnat de catre SUA, Vietnamul de Nord si Vietnamul de Sud, care duce la retragerea trupelor SUA de pe scena unui razboi care era oricum deja pierdut. Interesant e faptul ca Johnson nu a fost descalificat de la a mai candida pentru inca un mandat de celebrul amendament 22, intrucit ocupase functia de presedinte dupa asasinatul lui Kennedy mai putin de 24 de luni, deci, teoretic, mai avea dreptul la inca un mandat. Pur si simplu alege sa nu candideze si sa se retraga la ferma sa din Texas, unde si moare, in 22 ianuarie1973, in urma unui infarct.Lady Bird – sotie, iubita, partener politicLuindu-si inca din copilarie, de la o remarca facuta de bona sa, porecla de „Lady Bird“ (n.r., in romana – „buburuza“), numele personajului unei foarte populare povesti americane pentru copii, Claudia Alta Taylor, femeia rezervata si timida care odata refuzase speech-ul si o importanta medalie de absolvire doar pentru ca ii era teama sa vorbeasca in public, se regaseste dintr-o data adusa in atentia mass-media globale si a unei intregi natiuni in rolul de Prima Doamna. In rolul de Prima Doamna a Statelor Unite ale Americii intre 1963 si 1968, Lady Bird isi confirma porecla prin atasamentul sau fata de natura, de flori si fata de importanta ocrotirii mediului inconjurator, atasament datorat si faptului ca se nascuse si crescuse intr-o zona naturala, linga Caddo Lake. Mai mult, Lady Bird se ocupa intens de infrumusetarea orasului Washington, fiind amintita ca una dintre primele si cele mai importante ambientaliste ale scenei politice americane. Porecla sa ii inlocuieste definitiv numele real, atit in fata rudelor apropiate, cit si in constiinta populara americana, rudele ajungind s-o alinte Lady, iar sotul sau Bird, desi, in marturii neoficiale, Prima Doamna se plingea mereu de povara partii hazlii a numelui care il inlocuise definitiv si fara drept de apel pe cel real.Povestea lui Lady Bird incepe cu putin inainte de Craciunul anului 1912, mai precis, in 22 decembrie, cind aceasta se naste in Karnack, Texas, la The Brick House, o fosta plantatie de sclavi. Tatal ei este Thomas Jefferson Taylor II, fiul unui arendas, care devenise un bogat om de afaceri, detinatorul a 15.000 de acri de pamint si a doua magazine. Mama sa, Minnie Pattillo Taylor, moare cind viitoarea Prima Doamna a Americii avea 5 ani, lasindu-le sarcina de a o creste matusii si tatalui sau, de la care, in anii ce vor urma, Lady Bird va invata multe lucruri despre lumea afacerilor. Tinara Taylor devine o eleva stralucita, absolvind succesiv facultatile de Jurnalism si Istoria Artelor si remarcindu-se, ulterior, drept unul unul dintre cei mai importanti sfatuitori ai presedintelui Johnson, dar si ca sef in campania pentru stringerea de fonduri in prima sa cursa prezidentiala din 1964.Familia Taylor nu era una foarte comuna, tatal lui Lady Bird fiind descris ca autoritar si dominat de un mod de viata aproape feudal, iar mama sa ca fiind excentrica si care isi scandalizase cunoscutii pentru ca aducea negri in casa, mergind pina acolo incit incepuse chiar sa scrie si o carte despre practicile negrilor, numita „Bio Baptism“. Viitoarea doamna Johnson a avut doi frati, Thomas si Antonio, toti cei trei copii fiind crescuti de matusa lor, Effie Pattillo, pe care Lady Bird si-o amintea cu mult drag. Lady Bird absolveste Liceul „Marshall“ din Texas, fiind a treia din clasa, intrucit, dindu-si seama ca are cele mai mari note, isi propune intentionat sa isi lase mediile sa scada pentru a nu fi nevoita sa sustina discursul de sefa de promotie, deoarece avea o adevarata fobie fata de vorbitul in public. Ulterior, studiaza Jurnalism si Istoria Artelor la Scoala Episcopala pentru Fete „St. Mary“ si absolveste Magna cum Laudae Universitatea din Texas, obtinind o diploma in Arte, in 1933, si una in Jurnalism, in 1934. Tot in 1934, Lady Bird il intilneste pe viitorul sau sot, Lyndon Baines Johnson, care pe atunci era un simplu secretar de Congres (n.r., al unui democrat din Texas, Richard Kleberg), care vizita orasul Austin in scopuri oficiale. Ochii li se intilnesc, fluturi in stomac, verdict: dragoste la prima vedere. Urmarea: Lyndon ii cere imediat o intilnire, pe care Lady o accepta la fel de repede, dupa care viitorul presedinte incepe o adevarata „campanie de cucerire“, curtind-o de la Washington prin scrisori, telegrame si telefoane. Dupa numai 7 saptamini, se intoarce in Texas si o cere de sotie, episod despre care Lady Bird declara cu drag: „Citeodata, Lyndon pur si simplu iti taie respiratia“. Se casatoresc in noiembrie 1934, ocazie cu care ea renunta la cariera mult visata in mass-media. In anii care urmeaza, Bird este nu numai sotia lui Johnson, ci si partenera, confidenta si ajutor politic, fiind unul dintre cei mai importanti sfatuitori ai lui, dar si sef in campania pentru stringerea de fonduri in prima sa cursa prezidentiala din 1964. Tot Bird il ajuta sa isi mentina functional biroul sau de congressman, cind Johnson pleaca voluntar in cadrul seviciului naval, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Ulterior, cind Johnson e ales in Senat, remarca faptul ca votantii „ar fi ales-o cu mai mult drag pe ea, decit pe mine“. Dupa numeroase pierderi de sarcina, dragostea ravasitoare dintre Johnson si Lady Bird aduce pe lume doua fetite: Lynda Bird (in 1944) si Luci Baines (in 1947).Nunta in Cer, printre ingeriAdusa dintr-o data in atentia mass-media si a unei intregi natiuni in rolul de Prima Doamna, Lady Bird nu adopta acelasi statut ca predecesoarea sa, Jacqueline Kennedy, care era modelul Primei Doamne arhi-prezente. Noua Prima Doamna alege sa adopte o atitudine discreta, rezervata, trecind de cele mai multe ori neobservata, insa si dintr-o postura discreta ca aceasta demonstreaza cu succes ca in spatele unui barbat puternic se afla intotdeauna o femeie la fel de puternica. Ca sotie a Presedintelui, ea devine un veritabil ambasador al bunavointei, vizitind numeroase tari straine. De asemenea, creeaza un adevarat program de „infrumusetare“ a Capitalei, atit pentru turisti, cit si pentru rezidenti, asa-numitul „First Lady’s Committee for a More Beautiful Capital“ (n.r., Comitetul Primei Doamne pentru o Capitala mai Frumoasa) si participa in mod activ la programul sotului sau de „Razboi impotriva saraciei“ (n.r., in engleza „The War on Poverty Program“), mai ales la sub-ramura „Head Start Project“, destinata prescolarilor. Tot ea se implica in promovarea „Highway Beautification Act“, care imbunatatea aspectul soselelor si autostrazilor prin limitarea reclamelor „outdoor“ si prin plantarea unor zone de vegetatie.In 1981, este recompensata cu Medalia pentru Libertate de catre Gerald Ford, iar in 1988,  cu o Medalie de Aur a Congresului. Dupa ce sotul ei moare, in 1973, Lady Bird ramine in atentia opiniei publice, din 1971 si pina in 1978 facind parte din catedra Universitatii din Texas, totodata fiind si membru emerit al „Board of the National Geographic Society“. In 22 decembrie 1982, la a 70-a sa aniversare, impreuna cu actrita Helen Hayes, fondeaza „National Wildflower Research Center“, o organizatie non-profit destinata prezervarii si reintroducerii unor plante native in anumite zone din Austin, Texas. In 1998, in onoarea fostei Prime Doamne, Centrul isi schimba denumirea in „Lady Bird Johnson Wildflower Center“. Alaturi de Bess Truman, disparuta pe 18 octombrie 1982, la 97 de ani, Lady Bird este a doua fosta Prima Doamna a Statelor Unite care depaseste virsta de 90 de ani (n.r., mai precis, 94). De asemenea, e singurul om din istoria SUA protejat de Serviciile Secrete ale SUA timp de 24 de ani, adica mai mult decit oricine altcineva din istorie. Incepind cu anul 1993, sanatatea fostei Prime Doamne incepe sa se subrezeasca. In august ’93 sufera un atac de cord si orbeste partial. In 2002, sufera un al doilea atac de cord, mai sever, in urma caruia medicii constata ca nu mai poate vorbi coerent, nu mai poate merge fara asistenta si orbeste definitiv. In 2005, e internata din nou, dar, de aceasta data, din cauza unei bronsite. Miercurea trecuta, o febra puternica a adus-o pe Lady Bird pe patul Spitalului Seton, din Austin, unde, inconjurata de membrii familiei, s-a ridicat la Cer, printre ingeri, pentru a-l revedea pe cel care, in urma cu 73 de ani, ingenunchea in fata ei, spunind: „Bird, my pretty love, just marry me...“ (n.r., „Bird, iubirea mea, casatoreste-te cu mine...“).Jacqueline Kennedy – „fashion icon“ americanDintre celelalte Prime Doamne marcante ale istoriei SUA, cu siguranta figura cea mai cunoscuta e cea a predecesoarei lui Lady Bird, Jacqueline Kennedy, care, in 1960, o data cu cistigarea alegerilor de catre John Fitzgerald Kennedy, devine una dintre cele mai tinere Prime Doamne din istoria SUA, dar si cu o personalitate cu totul si cu totul deosebita. Prin memorabila scena in care isi tine copiii de mina si merge in spatele carului mortuar al sotului, in celebrul ei costumas roz, dar si prin curajul dovedit in ziua asasinatului, Jackie si-a atras simpatia unei intregi natiuni. Pasiunea ei pentru „haute couture“-ul francez, frumusetea, gratia, cultura si eleganta de care a dat dovada au facut din ea idolul unei intregi generatii. In memoriam Lady Bird JohnsonCa semn al pretuirii amintirii fostei Prime Doamne a Statelor Unite ale Americii, o serie de politicieni, demnitari si persoane publice au tinut sa-i aduca acesteia un ultim omagiu.• Presedintele George W. Bush si Laura Bush: „Doamna Johnson a devenit Prima Doamna intr-o zi de noiembrie 1963 si, in zilele care au urmat, a fost o prezenta puternica si delicata pentru o natiune indoliata.“• Fostul Presedinte Bill Clinton si Senatorul Hillary Rodham Clinton: „Lady Bird a fost o femeie puternica, care le-a inspirat pe fiicele sale si pe alte tinere femei sa se dezvolte si sa isi spuna parerile. Fiecare american ar trebui sa se simta indatorat pentru devotamentul ei fata de mediu.“• Senatorul Edward Kennedy: „Lady Bird Johnson a fost o Prima Doamna minunata si unul dintre cei mai draguti oameni pe care i-am intilnit in politica. A fost un prieten minunat al familiei Kennedy, atit la bine, cit si la greu.“• Fostul Presedinte George H. W. Bush si Barbara Bush: „A facut lumea mai frumoasa in foarte multe feluri si a fost frumoasa pentru noi toti, cei care am cunoscut-o si care am iubit-o.“• Fosta Prima Doamna Betty Ford: „Si-a tradus dragostea pentru pamint si mediul inconjurator intr-o viata plina de realizari.“• Fostul Presedinte Jimmy Carter si Rosalynn Carter: „Vietile multor oameni sint mai bune astazi pentru ca ea a sustinut cu entuziasm drepturile civile si programele pentru copii si saraci.“• Fosta Prima Doamna Nancy Reagan: „Ca Prima Doamna, ea a reprezentat natiunea noastra cu onoare si demnitate. Mai presus de toate, Lady Bird va fi intotdeauna amintita ca o sotie devotata, o mama iubitoare si o bunica mindra.“

comments powered by Disqus