monitorulcj.ro Menu

Academia Europeana de Poezie la Sibiu (III)

Lionel Ray a atras atentia asupra  modernitatii ce se bazeaza pe traditie, inventia cerind timp pentru acomodarea spiritului. Ana Blandiana socoteste ca in fapt curentele sint impartiri administrative ale istoriei literar si adevaratii creatori sint numai aceia care ies din tiparul lor. In acceptia lui Knut Odegard poezia are limba ei proprie, limba a inimii, detectabila si in China de acum 1000 ani ai in versurile epocii noastre, pentru ca poezia este perceputa indiferent de virsta, de limba, de situatii politice. Poetii compun o mare familie a lumii. Ea are capacitatea de a ne infrati. Misiunea Academiei Europene de Poezie este in aprecierea Anei Blandiana cea de a reaseza poezia in centrul lumii, asa cum au mai existat epoci de un asemenea elan in istoria omenirii. Artistii sint virtualii salvatori ai omenirii. Programul reuniunii de la Sibiu din 9-12 iunie 2007 a cuprins in punctul sau de apogeu, un recital de poezie sustinut de poetii oaspeti, moderat de Ana Blandiana, membra a Academiei Europene de Poezie, avind ca interpret in limba romana pe Ion Caramitru. Recitalul a inceput cu o selectie din creatia irlandezului Seamus Heaney, cel laureat al Premiului Nobel. Din creatia lui a fost recitat, intre altele Diptic I: „Asadar era Sfintul Kevin si mierla./ Sfintul ingenuncheaza cu bratele intinse in/ Chilia lui, dar chilia este atit de ingusta incit/ O palma deschisa in sus iese pe fereastra, teapana/ Ca o grinda, cind vine o mierla/ Si-si face cuib in ea, si se asaza sa oua./ Kevin simte ouale calde, pieptul micut, capul/ Strins sub aripa, ghearele, se simte/ El insusi prins in vesnicie ca-n plasa,/ Si induiosat se milostiveste: va trebui sa-si tina mina/ Ca pe o creanga, afara in soare si ploaie, saptamini intregi/ Pina cind puii vor iesi din gaoace, vor creste si-si vor lua zborul." Versiunea romaneasca este datorata traducerii Anei Blandiana, care, ca moderator al seratei l-a mentionat pe Mircea Ivanescu, un poet European traind la Sibiu si care din motive de sanatate nu a putut participa direct la manifestare. Fondator al Academiei, Alain Bosquet, un parsonaj viu al vietii literare de dupa al doilea razboi mondial, s-a inrolat in armata americana, cu care victorios a intrat in Berlin. El a scris in limba germana si apoi in engleza si franceza. A fost preocupat in mod constant de incurajarea tinerelor talente. Dupa plecare sa dintre cei vii, frumoasa lui sotie Norma Bosquet este invitata la toate reuniunile Academiei. La Sibiu ea a citit Trei poeme din volumul Notes pour une solitude, care a fost tradus de Maria Banus.Ca membra a Academiei, Ana Blandiana a fost prezenta cu poezia Nealegere in expresiva recitare a lui Ion Caramitru. Anise Kolty nu este numai membra a Academei din Luxembourg, a Institutului Mallarmé si presedinta a Academiei Europene de Poezie, ci si un vlastar al familiei Ducatului Luxembourg, poeta sensibila, cu un destin reprezentativ pentru rascrucea de popoare in care s-a situat. Luxembourgheza autentica, poeta a inceput sa scrie in germana, ca dupa 1980 sa se decida a schimba registrul lingvistic in favoarea limbii franceze, pe care o utilizeaza de atunci in exclusivitate. Se doreste o poeta a revoltei impotriva nedreptatii, a lipsei de libertate si a saraciei. Din creatia ei a citit poezia „L'ailleurs de mots" (partea I): „Iubesc barbatul/ cu spatele-i lat / ca o stepa,/ In adincul pamintului sau/ ascult/ tropotul cirezii de bivoli/ care-l strabate,/ Cobori pe calea singelui meu/ ca un caravanier/ pe drumul matasii,/ cind vei recadea de pe soldurile mele/ o mie de ani se vor fi scurs./ Precum un etern calator/ te urci pe corpul meu/ ca pe un vapor/ sau intr-un tren/ Apoi ma parasesti/ cu valiza ta/ de dimensiunile unui cosciug./ Corpul meu e un aventurier/ Noaptea iti mingiie/ viata si moartea/ razboaiele si foametele tale,/ Miinile insingerate,/ parul cazind/ ca niste plante/ rupte de furtuna/ El este Cain/ mereu fugind/ de crima pe care n-a savirsit-o./ Alta data/ erai Ramses/ Tara mea inflorea/ Iti luminam noptile/ cu flacara tortelor/ deasupra genunchilor mei/ Trupuri se unesc/ Trupuri se despart/ Memoria noastra e un desert de piatra/ Un Sinai nesfirsit/ unde soarele arzator/ topeste amintirile./ Ochii iti sint ferestre/ spre un fost imperiu/ peisaj uitat/ Pazit de arhanghelul din paradis/ care-si inalta spada scinteietoare/ Nu mai invia-/ Ramii in tarina/ care te-a primit/ cu bunavointa/ In timp ce eu ispasesc pacatul/ de a ma fi nascut./ Ramii in pamint/ ramii mort/ Sub rasuflarea ta/ corpul meu/ lan de griu/ se infioara/ Ma opresc/ sa-mi trag sufletul/ De ce am capatat forma/ In haosul acesta?/ Corpul tau este singurul meu continent/ Dar sa nu ne incredem./ iubirea e un pamint minat/ avem de-a face/ cu un Dumnezeu plin de pizma/ Nu reveni Ulise-/ N-am incredere in ciinele turbat/ care- si pazeste inima/ Ma tem de capcanele tale/ In care ma zbat/ de numele tau care-mi singera gura/ Dispari odata cu soarele/ dupa dealuri/ Nu reveni Ulise/ Imi parcurgi pielea/ ca o furtuna/ ca un potop/ Cuvintele mele se pierd/ In gura ta/ precum naufragiatii/ In timp ce tirasc/ lumera dupa mine/ cuvintele mele se pravalesc de pe nu stiu ce inaltime/ ca blocuri de piatra/ sa te striveasca."(va urma)

comments powered by Disqus