monitorulcj.ro Menu

La multi ani, doamnelor!

Ceea ce a ramas este, insa, o sarbatoare ciudata, pe care romanii au invatat sa o accepte la fel ca si pe Valentines Day. In fapt, martisorul este sarbatoare traditionala romaneasca a primaverii, a prospetimii, a bucuriei, a victoriei binelui impotriva raului. Cu aceasta ocazie, femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative, martisoare, legate cu un snur alb-rosu, ca simboluri aducatoare de noroc si bunastare. Rosul este considerat culoarea primaverii, iar albul culoarea iernii. Se asociaza de obicei flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul. Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, primele dovezi arheologice datind din vremea getilor. Originile obiceiului se gasesc si in sarbatorile romane in cinstea zeului Marte, zeu al fertilitatii si al vegetatiei sau in echivalentul acestora din Tracia, sarbatorile in cinstea zeului Marsyas Silen. Traditie Traditia romaneasca a martisorului are, insa, radacini mult mai vechi, cu peste 8.000 de ani in urma. Cele mai vechi dovezi ale acestei sarbatori au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinti. Martisorul este, de obicei, format din doua snururi impletite, asemenea ADN-ului, rosul insemnind iubirea, iar albul divinitatea. Sarbatoarea Martisorului simbolizeaza renasterea vietii. Exista chiar cercetatori care cred ca este vorba despre reintoarcerea la viata dupa Potopul Biblic. Femeile dace purtau monezi sau pietricele asociate cu fire de lina rosii si albe pentru a avea noroc si un an productiv. Obiceiuri asemanatoare se pot intilni si la ceilalti vecini din zona Balcanilor, in Bulgaria, unde se cheama Martenita, in Macedonia sau Albania. Actualitate De 1 Martie, femeile din Romania primesc martisoare. Este drept, acesta este doar un fel de a spune, pentru ca anii au transformat martisoarele in tot felul de alte cadouri. Oricum, ziua de 1 martie este un moment pe care putina lume il mai considera astazi magic. Ziua de 1 martie este considerata, dupa vechiul calendar, inceputul unui Nou An. Astfel, se pare ca romanii sunt singurii europeni care sarbatoresc, de doua ori in fiecare an, Anul Nou, desi putini oameni o stiu. Obiceiul Martisorului este o sarbatoare care nu se gaseste decit in spatiul carpatic si, se pare, a fost imprumutat de popoarele tarilor vecine. La origini, acest dar magic, ritualic, se purta la incheietura miinii. Apoi a fost purtat la git. Acum, martisorul se prinde in piept sau se constituie intr-un cadou simbolic oferit femeilor. Poveste Drumul acestui obicei pina in zilele noastre este usor de urmarit. Secretul “puterii” martisorului sta, de fapt, in firul de lina alb, care se infasura la inceput cu un altul negru. Rosul apare mai tirziu, ca un simbol de moment sau generic al impletirii dintre iarna si primavara. Asta deoarece, este un moment in care primavara incepe sa se faca simtita, temperaturile incep sa creasca, ziua se mareste tot mai mult, rasar primele flori, totul fiind un simbol al luptei dintre intuneric si lumina, dintre bine si rau, dintre viata si moarte. Mai tirziu, firul impletit a fost impodobit cu un ban de aur iar apoi cu o mica bijuterie. Foarte important este, insa, gindul bun cu care martisorul trebuie insotit in dar. Felul in care firele de lina erau realizate tine de un ritual al armoniei. Se faceau adevarate calcule, care puneau de acord statura celui pentru care era martisorul, cu poarta casei, cu usa si cu ferestrele. Cu alte cuvinte, structura fizica a viitorului posesor de fir magic trebuia sa se integreze corect in mediul apropiat. Talismanul il apara in aceeasi masura in care poarta, usa si ferestrele apara casa in care el traia. Si pentru copii Martisorul se pune copiilor, fetelor, fiintelor fragile, pentru a fi aparate de primejdii, boli si impotriva arsurii soarelui. Intr-o anume zi magica, Martisorul se scotea si se agata de creanga unui pom. Soarta lui vorbea despre soarta celui care-l purtase. In firul magic alb-rosu al martisorului se impleteau destinul individual si cel universal, al rosturilor sociale si cosmice. Exista zone in care fetele confectioneaza inca martisoare si le ofera alesilor lor. Unele legende spun ca firul martisorului ar fi tors de Baba Dochia, zeita agrara si lunara. De aici si simbolul banului de argint gaurit ce intruchipa luna si se agata de un fir. Chiar si in zilele noastre, podoabele de martisor apar mai mult sub forma unor reprezentari feminine ca floarea, pasarea sau albina. Ele marcheaza ascendenta principiului feminin, vizibila in toate manifestarile inceputului de primavara. Istorie Ziua de 1 Martie a fost legata in trecut si de alte evenimente importante ale istoriei. In anul 1562, in prima zi de primavara, peste 1.000 de hughenoti au fost masacrati de catolici in Franta. Constantin Mavrocordat, domnul tarii Romanesti, clerul inalt si boierii, au hotarit eliberarea din serbie a rumanilor fugiti, dar taranii au ramas, totusi, dependenti economic de boieri. Totul se intimpla la 1 martie 1746. Dupa exact 221 de ani, a aparut primul numar al “Convorbirilor literare”, organ de presa al “Junimii”. In 1 martie 1872, a fost infiintat primul parc national din lume, “Yellowstone” din SUA. In 1907, tot la 1 martie, si-a inceput activitatea Serviciul de urgenta “Salvarea” iar in 1999, Romania devenea, in 1 martie, parte a Conventiei de echivalare a diplomelor in domeniul invatamintului superior in Europa. Alte date importante Tot de ziua de 1 martie se leaga si alte evenimente foarte importante in viata omenirii. In 1788 se nastea Gheorghe Asachi, poet, prozator si dramaturg roman, iar in 1898 Constantin Daicoviciu, istoric si arheolog, membru al Academiei Romane. Unul dintre cele mai controversate personaje ale politicii mondiale, Yitzhak Rabin, fost prim ministru al Israelului, laureat al Premiului Nobel, si victima unui atac ucigas cu largi conotatii politice si religioase, s-a nascut in 1 martie 1922. Tot la 1 martie, in intreaga lume se sarbatoreste, pe linga martisor, Ziua mondiala a protectiei civile, iar in Islanda se celebreaza Ziua berii.  

comments powered by Disqus