monitorulcj.ro Menu

Talismanele primaverii

Vechi de cind lumea Descoperirile arheologice arata ca ritualurile de celebrare a trezirii naturii existau pe pamint si in urma cu mii de ani. Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau pregatite inca din timpul iernii si se purtau, ca si acum, doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe un fir textil sau chiar monede care erau atirnate de fire subtiri de lina, negru cu alb. Monedele din aur, argint sau bronz indicau statutul social al celor care purtau arhaicele martisoare menite sa aduca noroc si sa provoace vremea buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. Martisoarele erau purtate pina cind inmugureau copacii, fiind apoi atirnate de crengile lor. Original si neconventionalIn zilele noastre, putine femei mai aleg sa poarte un martisor. Cu toate acestea, obiceiul de a darui martisoare se pastreaza cu sfintenie. Baiatul sau barbatul care uita sa ii dea surorii, mamei, colegelor sau prietenei un martisor in acesata zi speciala, are de indurat o rusine crunta. Martisoarele, insa, tind sa piarda din specificul traditional, si devin din ce in ce mai neconventionale. Cu cit sint mai originale, cu atit sint mai apreciate.Pentru toate gusturileSibienii care au uitat sa cumpere un martisor pentru femele la care tin, pot sta inca linistiti. In centrul Sibiului, la tarabe, gasesc martisoare pentru toate gusturile si buzunarele, intre 1 si 5 lei. Kitsch-uri sau veritabile opere de arta, in functie de gustul fiecaruia. Linga martisoare, sint si tarabe cu flori care mai de care mai atragatoare, de la simbolicii ghiocei, la crini. Si preturile sint pe masura. De la 2 lei buchetelul, la 10-20 de lei firul. Traditie si hobbyPrintre tarabele doldora de martisoare, majoritatea banale, am intilnit insa o femeie care face lucruri deosebite. De cinci ani incoace, Ligia Moldovan iese la fiecare 1 Martie cu martisoare de vinzare. Multi comercianti fac asta, doar ca doamna nu este o comercianta oarecare. Pasiunea ei este tocmai confectionarea martisoarelor, si, in fiecare an, ii place sa vina cu ceva deosebit, original. „Anul trecut am facut martisoare din margele. Au avut succes. Le-am vindut pe toate. In alti ani am facut din impletituri sau flori uscate. Anul acesta insa am optat pentru ceramica pictata. Si se pare ca se vind", spune doamna care, din cele 400 de martisoare pe care le-a scos la vinzare, mai avea, ieri, doar un sfert. Afacere de familieCind vine vorba de confectionarea de martisoare, din toti cei care vind la tarabe putini au ce spune. Doamna Ligia, care este inginer de profesie, are, impreuna cu sotul ei, are un atelier unde confectioneaza si alte obiecte de artizanat, pe care le comercializeaza in timpul anului: aranjamente de sarbatori, masti de carnaval si impletituri din cinepa sau matase. „Nu este ceva deosebit de rentabil. Aceasta afacere aduce ceva bani, dar nu foarte multi. Este mai mult un hobby, pasiunea de a crea ceva frumos, ceva ce sa placa altora", spune Ligia Moldovan.Pata de culoareSibienii care au trecut ieri pe B-dul Balcescu din Sibiu au fost vrajiti de notele fermecate ale muzici sud-americane, cintata live de doi sud-americani. Cei doi, unul din Bolivia, iar celalalt din Columbia, nu sint deloc straini de Sibiu. Ultima data au calcat pe aceste plaiuri in luna decembrie a anului trecut. De data aceasta, insa, sud-americanii au venit costumati in straie indiene, impopotonati cu pene spectaculoase, totemuri si simboluri mistice. Au venit sa le aduca sibienilor primavara, pe ritmuri indiano-americane, si numeroase suveniruri, multe unicat. Astfel, alternativa pentru un martisor traditional romanesc poate fi un totem indian, o pana de vultur cu puteri miraculoase, bratari impletite, ori coliere, inelke sau chiar cercei lucrati in metal si argint, cu pietre colorate. Preturile nu sint exorbitante. Pornesc de la 15 lei. Martisoare romanePe vremea romanilor, Martisorul era legat de sarbatoarea inceputului de an, care, la acea vreme, era marcat la 1 Martie. Cu aceasta ocazie, exista obiceiul de a se darui un cadou: un fir rosu impletit cu unul alb. Rosul simbolizeaza dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La inceput, de firul impletit era legata o floricica. Simbolul impletirii rosu-alb se intilneste si in traditiile orientale, rosul simbolizind principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva. Martisorul este, insa, un simbol specific romanilor, devenit tot mai bogat in semnificatii, odata cu trecerea timpului, in ciuda faptului ca etnografii nu ii prea dadeau sanse de supravietuire.Banutii norocosiLa sfirsitul secolului al XIX-lea, martisorul era primit de copii, fete si baieti, deopotriva, de la parinti, in dimineata zilei de 1 Martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mina, uneori prins in piept sau la git. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Armindeni) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii martisoarelor vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa alte surse istorice, martisorul se confectiona din doua fire de lina colorata, rasucite, alba si neagra sau alba si albastra, si facut cadou in prima zi din luna martie cind aparea pe cer Luna Noua. Traditii in alb si rosuIn folclorul romanesc, anotimpurile sint simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru, iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul si care este impletit in culorile alb-rosu este si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba si rece, la primavara mustind de viata ca focul si singele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, singe si soare, este atribuit vitalitatii femeii, iar albul, ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea barbatului. Snurul martisorului este, astfel, simbolul impletirii inseparabile a celor doua principii - o permanenta innoire. Pentru a respecta traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pina cind apar semnele de biruinta ale primaverii : pina ce infloresc ciresii ori trandafirii, pina se aude cucul cintind, pina ce vin berzele sau rindunelele. Cadouri „programate" Trifoiul cu patru foi este un simbol des intilnit la multe popoare. Unele legende spun ca trifoiul cu patru foi este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea cind a fost izgonita din Paradis. Potcoava este, insa, unul dintre cele mai cunoscute talismane aducatoare de noroc din lume. Unii le pun deasupra usii de la intrare, dar potcoave se gasesc pe multe dintre felicitarile oferite cu diverse ocazii, iar creatorii de martisoare romanesti folosesc si ei acest simbol. Potcoavele au fost facute, la inceput, din fier si aveau reputatia de a ocroti oamenii si animalele de vrajitoare, zine si duhuri rele. Cosarul norocos Micul cosar negru este un simbol vechi al norocului, caracteristic traditiei romanesti. Hornarul, ca simbol al norocului, care aduce fericire si prosperitate, a nascut multe superstitii de-a lungul timpului. Astfel, daca intilnesti un cosar, trebuie sa iti pui o dorinta, care sigur se va implini. Si ancora are o semnificatie aparte. Acest obiect este simbol al sperantei, al credintei ce se leaga de inaltul ideal solar, de sursa vietii. Ea este simbolul navigatorilor care strabat apele oceanului vietii. Ghiocelul martisor are si el o semnificatie importanta. Simbol al puterii de indurare, al curajului si al fidelitatii nezdruncinate, aceasta floare da speranta. Buburuza este un simbol recunoscut ca aducator de noroc si protectie pe tot cuprinsul Europei. In engleza Ladybug - gindacul Doamnei, sau in germana - Marienkafer - gindacul Mariei, mamaruta este simbolul Fecioarei Maria. Legenda Martisorului Povestea simbolului primaverii este veche si este legata de o eclipsa de soare, de ideea mortii ca etapa a evolutiei si innoirii si de cea a sacrificiului. Se spune ca, odata, Soarele a coborit intr-un sat la hora, si a luat chipul unui fecior. Un zmeu l-a pindit si l-a rapit dintre oameni, inchizindu-l intr-o temnita. Lumea s-a intristat, pasarile nu mai cintau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai rideau. Nimeni nu indraznea, insa, sa-l infrunte pe zmeu. Intr-o zi, un tinar voinic s-a hotarit sa plece sa salveze Soarele. Multi dintre paminteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. In cele din urma, tinarul a gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au infruntat zile intregi pina cind zmeul a fost doborit. Desi slabit si ranit, tinarul a reusit sa elibereze Soarele, care s-a ridicat pe cer inveselind lumea. Viteazul n-a ajuns insa sa vada primavara. Singele cald din rani i s-a scurs in zapada si, in timp ce aceasta se topea, din pamint au inceput sa rasara flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi, unul alb si altul rosu, pe care ii ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea singelui voinicului, iar albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.Vremea babelor Calendaristic, astronomic si traditional, martie este luna inceputului de primavara. Acesta reprezenta, in trecut, momentul propice pentru previziuni asupra anului agricol. Obiceiul a devenit repede si un gen de oracol pentru oameni. Acestia isi alegeau o zi intre primele sapte sau douasprezece zile ale lunii martie, numindu-le „Zilele Babelor". Acolo unde se aleg ca predictie 12 zile din martie, ele corespund celor 12 luni ale anului. Daca ziua vizata este calduroasa si insorita, astfel va fi si luna corespunzatoare ei. Copiii, fetele si femeile mai ales isi alegeau una dintre aceste zile, numind-o „baba mea" si o urmareau cu atentie, incercind sa-si prevesteasca viitorul an in functie de aspectul meteorologic al zilei: o „baba" insorita si senina anunta un an bun si linistit. Dimpotriva, o „baba" mohorita si ploioasa, cu zapada chiar, inseamna un an plin de necazuri si de suparari. In general, in aceasta perioada, vremea este la fel de instabila, precum firea babelor.Martisoare scumpe Cadouri norocoase: inele de aur si argint, inel cu perla neagra, diamant, rubin, safir, bratari de aur si de argint, cercei, ceas cu numele persoanei gravat, colier cu perle in numar fara sot, caseta pentru bijuterii, saluri, pahare de cristal, blanuri, manusi, carti, lampi, tablouri, inregistrari muzicale, parfumurile dulci.  Flori benefice pentru a fi daruite: trandafiri albi sau rosii, garoafe albe si rosii, crini, visc, liliac, nu-ma-uita  Cadouri mai putin indicate: inel de aur sau argint cu perle albe, inel cu opal, inel cu ametist, ac de cravata, cutie de lemn, batista, portret, centura, fular, incaltaminte, umbrela, oglinda, perdele, obiecte pentru scris, cutit, parfumuri tari.  Flori cu ghinion: ciclama, tuberoza, mac, plante otravitoare.

comments powered by Disqus