monitorulcj.ro Menu

Actualitate

8.500 de persoane au semnat pentru salvarea Pădurii Hoia-Baciu. “Opriți tăierile abuzive”

Activiștii de mediu din Cluj susțin că toată pădurea, peste 300 de hectare, ține de Cluj-Napoca, nu de alte localități din jur. “43 de hectare sunt în intravilanul Clujului, restul în extravilan”, spun aceștia. Peste 8.500 de semnături s-au strâns în cadrul campaniei de protejare a Pădurii Hoia-Baciu împotriva tăierilor abuzive.

Ecologiștii îi cer primarului Emil Boc să stabilească o audiență pentru a discuta în mod concret propunerile și măsurile ce pot fi luate pentru conservarea pădurii Hoia Baciu.

“Petiția pentru protejarea Pădurii Hoia-Baciu va fi depusă doar când autoritățile acceptă să se întâlnească cu noi, inițiatorii campaniei, și să ne ofere soluții concrete de conservare a pădurii. E necesar ca Primăria Cluj să se implice atâta timp cât are incluse aproape 50 de hectare din pădure în intravilan și peste 250 de hectare din pădure, aflate în extravilan, potrivit PUG-ului, țin de UAT Cluj-Napoca”, spune deputatul Adrian Dohotaru, directoru Asociației Societate Organizată Sustenabil (SOS).

În ultima vreme, au existat multiplelor sesizări în legătură cu tăierile masive de arbori din Pădurea Hoia-Baciu.

Romsilva și Garda de Mediu afirmă că Pădurea Hoia Baciu se întinde pe o suprafață de 591,20 hectare din care 242, 43 hectare se află în domeniul public al statului.

“Din constatările și filmările efectuate la fața locului, inclusiv de către Garda forestieră, în pădurea Hoia Baciu se taie arbori, în lipsa unor amenajamente silvice, deși Codul silvic instituie obligativitatea întocmirii de amenajamente pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 hectare. Garda Națională de Mediu a confirmat, ca urmare a verificărilor efectuate la fața locului, existența unor arbori tăiați nelegal, pentru care au fost întocmite rapoarte care au fost înaintate polițiștilor din Florești”, spun ecologiștii.

Aproape 9.000 de cetățeni au semnat o petiție pentru luarea măsurilor de stopare imediată a tăierilor de arbori din Pădurea Hoia Baciu și conservarea pădurii.

Un număr mare de cetățeni manifestă o agresivitate deosebită asupra fondului forestier. În anul 2018 au fost constituite, aprobate și autorizate un număr de 6 partizi pe o suprafață de 107,8 hectare cu volum total de 318 mc, ceea ce din punct de vedere legal nu este posibil în lipsa unor amenajamente silvice care să reglementeze aceste acțiuni. Urmare a acestei situații și a acestor demersuri, reprezentanți ai societății civile s-au întâlnit cu primarul Emil Boc care a exprimat în mod ferm poziția de a conserva pădurea Hoia Baciu”, mai spune Dohotaru.

Activiștii de mediu spun că, în prezent, pentru Pădurea Hoia Baciu, deși aceasta se întinde pe o suprafață de peste 10 hectare, nu sunt întocmite amenajamente silvice, contrar prevederilor exprese ale legii, vechile amenajamente fiind expirate.

“Pădurea Hoia Baciu este în primul rând pădure de protecție, cu amplasare în jurul mai multor localități, fiind o zonă cu puternic potențial de recreere și de agrement pentru locuitorii orașului Cluj-Napoca, precum și cu potențial turistic, dar mai ales constituie pădure de protecție care satisface nevoia de spațiu verde și de aer curat în jurul localităților pe care le înconjoară. Pentru toată zona e nevoie de un plan de amenajament care restricționează la maxim tăierile și să dea pădurii un rol strict de protecție și conservare. Îi cerem  primarului Emil Boc să solicite ROMSILVA întocmirea amenajamentelor silvice obligatorii pentru pădurea Hoia Baciu, ceea ce reprezintă simpla aplicare a legii”, mai spune Dohotaru.

Petiție “Opriți tăierile abuzive din Pădurea Hoia-Baciu”

Vă cerem să luați măsurile necesare pentru încetarea imediată a tăierilor abuzive de arbori din Pădurea Hoia-Baciu. Peste 700 de copaci au dispărut în ultimele luni din această pădure. Considerăm că acesta este un abuz evident. Pădurea Hoia-Baciu este situată la o distanță mică de oraș și intră sub forma de gestiune a pădurilor de protecție. Acest fapt permite doar tăieri de arbori bolnavi, putrezi sau deteriorați. Există zeci de fotografii care arată că arborii marcați și apoi tăiați sunt perfect sănătoși. Până acum autoritățile nu au făcut decât să arunce responsabilitatea în ograda celuilalt sau să dea vina pe proprietarii privați. Vă cerem să găsiți soluții pentru a opri distrugerea uneia dintre cele mai cunoscute păduri din țară”.