monitorulcj.ro Menu

Actualitate

SPECIAL REPORT Bani europeni în lupta cu abandonul școlar (P)

Subfinanțarea sistemului de învățământ este o temă ce revine an de an în atenția publicului, dar prea puțin se vorbește de fondurile europene pentru proiecte de educație pentru care nu sunt întotdeauna bani la buget.

Sursa foto: pagina de Facebook a World Vision România - Cluj

Pentru copiii din cinci comune clujene, mersul la școală s-a schimbat în ultimul an. Un proiect al fundației World Vision își propune să ofere educație de calitate, dar și sprijin material și consiliere pedagogică în cinci comunități rurale din județul Cluj, unde există un procent ridicat de elevi în risc educațional, iar mulți dintre locuitori fac parte din grupuri vulnerabile.

În instituțiile de învățământ din Aghireșu-Fabrici, Cojocna, Mera, Sînpaul și Poieni, sunt implementate mai multe programe educaționale ce au drept scop creșterea gradului de participare, precum și îmbunătățirea performanțelor școlare.

Concret, proiectul, care beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 7,8 milioane de lei, își propune să ajute peste 1.200 de persoane, de la copii de vârstă foarte mică la adulți care au părăsit școala dar vor să-și reia studiile. Timp de trei ani, începând cu aprilie 2018, cadrele didactice vor beneficia de programe de dezvoltare profesională, predarea va fi făcută cu instrumente educaționale interactive, iar pentru ante-preșcolari, copii și elevi vor fi organizate de tip Grădinița prietenoasă, școală după școală, dar și activități incluzive, excursii și tabere școlare. Mai mult, pentru aproximativ 500 de copii vor fi acordate beneficii financiare și materiale.

După ore, dascăli voluntari și psihopedagogi rămân cu cele câteva sute de copii să-i învețe lucruri noi, să-i ajute cu lecțiile și să facă jocuri de cunoaștere și comunicare, explică reprezentanții World Vision România.

„Surpriza cea mai mare este însă masa caldă de la prânz. Mulți dintre ei nu sunt obișnuiți să primească zilnic mâncare gătită: «Reacția copiilor la mâncarea caldă este foarte diferită: de la a consuma tot din farfurie, ca să nu se risipească, la a selecta doar orezul sau doar carnea, până la refuz categoric și a mânca doar chifla», a povestit unul dintre psihopedagogii implicați în proiect.

Situația nu este nicidecum unică la nivel național, în condițiile în care, în ultimii 15 ani, milioane de tineri au plecat din România la muncă în străinătate, lăsând deseori copiii în grija bunicilor sau chiar a unor rude mai îndepărtate. În alte zone, comunități întregi trăiesc în sărăcie, iar trimiterea copiilor la școală presupune unele cheltuieli pe care multe familii pur și simplu nu și le permit.

În acest context, nu este de mirare că abandonul școlar a explodat în trecut, iar autoritățile fac de mulți ani eforturi să readucă copiii la școală.

Obiectiv greu de atins

În 2017, ne aflăm la 18,1% rată de părăsire timpurie a școlii - respectiv persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care nu au completat studiile obligatorii, explică Ioana-Loredana Cîrstea, Consilier Direcția Generală Management Strategic și Politici Publice, Ministerul Educației Naționale. Rata de părăsire timpurie a școlii în România este mult peste media europeană de 10,6%. „În mediul urban, părăsirea timpurie a școlii nu e o problemă, suntem sub media europeană, dar în rural, în schimb, sunt și zone unde rata ajunge la 25-26%”, a spus Cîrstea, într-o intervenție susținută la o conferință organizată recent de EURACTIV.

România și-a propus pentru anul 2020 să reducă rata la 11,3%, dar, având în vedere cele mai recente statistici, este puțin probabil să ajungem la această țintă, mai ales că implementarea programelor care au drept scop reducerea abandonului școlar a început cu întârziere, a mai spus reprezentanta Ministerului Educației.

Autoritățile încearcă să prevină părăsirea școlilor pe mai multe căi: pe de-o parte, au lansat programe sociale care să motiveze familiile cu dificultăți financiare să-și țină copiii în școală, inclusiv în programe after-school, iar de cealaltă parte, lucrează pentru îmbunătățirea sistemului educațional, atât prin formarea corpului didactic, cât și prin restructurarea învățământului secundar - prin promovarea școlilor profesionale și implementarea învățământului dual.

Iar multe dintre aceste strategii sunt finanțate cu fonduri europene, în special prin Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Fondurile europene completează bugetul educației

Ministerul Educației gestionează aproximativ 250 de proiecte contractate prin Axa 6 a POCU „Educație și competențe”, dintre care mai mult de jumătate vizează programul „Școală pentru toți”, a precizat Doina Diaconescu, Consilier OI POCU în cadrul Ministerului Educației. Școală pentru toți este un proiect destinat școlilor, în special din zone defavorizate, prin care sunt finanțate măsuri care să înlăture piedicile în calea mersului la școală, dar și pentru transformarea școlii într-un mediu prietenos.

În total, cele 129 de proiecte de finanțare semnate în cadrul acestui apel cumulează peste 772 milioane de lei, din care 653 milioane de lei din fonduri europene și urmăresc să sprijine 75.000 de elevi pentru a merge la școală, dar și înmatricularea a 27.500 de noi copii în învățământul ante-preșcolar și preșcolar. În plus, proiectele își propun și readucerea la școală, prin programul „A doua șansă", a 8.250 de tineri și adulți care nu au finalizat învățământul obligatoriu, dar și pregătirea a circa 15.500 cadre didactice, mediatori școlari, consilieri școlari, directori și specialiști în educație, pentru a lucra mai eficient cu elevii aflați în risc de abandon școlar.

Practic, banii sunt alocați pentru măsuri integrate care vizează simultan școala, familia și comunitatea, pentru sprijinirea tranziției elevilor de la un ciclu școlar la altul, derularea de Programe de tip A doua șansă, Școala după școală, programe de educație parentală și de îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, dar și subvenții și alte forme de sprijin social (masă caldă, rechizite etc.) pentru preșcolari și elevii dezavantajați din învățământul primar și gimnazial, a menționat Doina Diaconescu.

Revenind la proiectul din Cluj, acesta își propune ca, pe lângă sprijinirea copiilor de la țară să-și continue studiile, să îi și ajute pe aceștia să construiască noi relații.

„Ne dorim să creăm punți de legătură între elevii din mediul rural și cei de la oraș. Am făcut un prim pas înainte de Crăciun, când 56 de elevi de gimnaziu din Mera, Sânpaul și Cojocna au intrat în contact direct cu oportunitățile de formare profesională printr-o vizită ghidată la Colegiul Tehnic Napoca. Pentru mulți dintre ei a fost o ocazie unică de a vedea într-o lumină mai prietenoasă orașul în care urmează să vină la studii, să interacționeze cu alți copii de vârsta lor și să reflecteze mai adânc la alegerile pe care le vor face în viitorul apropiat”, susțin reprezentanții World Vision.

Deocamdată este prematur să vorbim de rezultatele concrete ale proiectelor finanțate din Axa 6 a POCU, spune Doina Diaconescu, dar programul care își propune să ofere educație de calitate comunităților rurale din Cluj are potențial să devină „un exemplu de bună practică” având în vedere și grupul țintă vizat. Dar, oricum, pentru cele câteva sute de copii din cele cinci comune incluse în proiect școala este mai atractivă.

LIVE VIDEO “Conferința Educație la puterea viitorului prin fonduri europene: Educație la puterea viitorului: Cum ajută fondurile europene modernizarea învățământului românesc

Special Report Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Disclaimer: Conținutul acestui material a fost realizat cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul proiectul „Reflecție asupra politicii de coeziune: aducerea regiunilor Europei în prim-plan” (Spotlight on Cohesion Policy: putting Europe’s regions at the forefront). Inițiativa este implementată cu sprijinul financiar al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO), prin apelul „Sprijin pentru acțiunile de informare referitoare la politica de coeziune a UE”.