Actualitate

Sediu nou pentru Liceul de Muzică

<p />Festivitatea de deschidere a noului an şcolar 2011-2012 va marca inaugurarea noului sediu al Liceului de Muzică Sigismund Toduţă, de pe str. Paris nr. 60 (intrarea din str. Gh. Lazăr).

Pentru prima oară, după mai bine de şase decenii, cei 700 de elevi şi peste 200 de profesori ai liceului vor păşi în “casa” lor, sperând ca nostalgia după sediul cu parfum de istorie să fie estompată treptat de îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ.

Comunitatea şcolară a instituţiei – elevi, profesori şi părinţi – vor începe acest an şcolar în sediul propriu, reamenajat şi modernizat pentru a corespunde cerinţelor unui liceu vocaţional de elită, aflat în fruntea clasamentului de specialitate pe ţară.

Reamenajarea fostului Grup şcolar “Unirea” a costat Primăria municipiului aproximativ două milioane de euro, iar odată cu finalizarea proiectului Liceul de Muzică va deveni cel mai modern liceul de profil din România.

Banii, ochiul dracului

Motivul mutării liceului din centrul istoric al oraşului l-a constituit faptul că Primăria Cluj-Napoca a decis să înceteze să plătească chiria Cultului Franciscan, repus în posesia mănăstirii în care a funcţionat şcoala, încă de la înfiinţare. Consiliul Local a plătit în ultimul an o chirie de 20.000 de lei în fiecare lună, iar când reprezentanţii cultului au cerut mărirea chiriei, au fost refuzaţi.

Biserica şi Mănăstirea Romano-Catolică Franciscană, unde a funcţionat până acum Liceul de Muzică din Cluj-Napoca, reprezintă unul din edificiile cele mai vechi şi semnificative din oraş. Iniţial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241). După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată, în perioada 1260-1290, o biserică în stil romanic târziu, refăcută în secolul al XV-lea în stil gotic.

Biserica a fost lărgită (lucrări în stil gotic) şi a fost ridicată o mănăstire lângă aceasta, cu sprijinul domnitorului Ioan de Hunedoara, complexul revenind ordinului Dominican. Odată cu alungarea ordinelor religioase catolice de către protestanţi în martie 1556, clădirea mănăstirii nu a mai fost folosită cu scop religios. Până în 1557 în clădire a locuit regina Ungariei, Izabella, după care lăcaşul a fost transformat în şcoală (unitariană din 1558). Din 1609, din dorinţa principelui Gabriel Báthory, clădirea a fost donată cultului reformat-calvin. Odată cu anul 1728 franciscanii, reveniţi în oraş, iniţiază o campanie de restaurare a bisericii şi construiesc turnul, acesta fiind principala componentă în stil baroc.