monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Comisarul UE Corina Crețu discută cu autoritățile române să remedieze calitatea slabă a infrastructurii

Calitatea slabă a infrastructurii este resimțită de toți cetățenii României și limitează creșterea economică a țării, a atras atenția, luni, la conferința EuroIMPACT de la București, comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, care a menționat că discută cu autoritățile române să urgenteze proiectele în domeniu.

„Îmi propun ca restul de mandat care mi-a mai rămas să am acest dialog permament cu Guvernul României, cu autoritățile naționale, mai ales că vom avea Președinția Consiliului UE. Voi fi un susținător al unei președinții de succes și mă angajez ca în această perioadă care mi-a mai rămas să îmbunătățim lucrurile care sunt de îmbunătățit. De pildă, calitatea slabă a infrastructurii o cunoaștem cu toții, este resimțită de toți cetățenii, limitează perspectivele de creștere economică pentru România, în special în sectoarele Transporturi, Mediu și Energie. De fiecare dată, discut cu autoritățile să urgenteze proiectele în domeniu, punând accent pe ceea ce UE finanțează”, a spus Crețu, potrivit hotnews.ro.

Ea a îndemnat autoritățile române să absoarbă fonduri europene cu prioritate, în condițiile în care Guvernul Dăncilă a pus accent în ultima perioadă pe formule de tip parteneriat public-privat sau direct pe fonduri de la bugetul de stat. 

„Vreau să subliniez că fondurile europene nu înseamnă împrumuturi. Fondurile europene sunt bani gratuiți care vin ca alocație din bugetul UE pentru România. Din acest punct de vedere undeva există o confuzie când vorbim despre fonduri europene și despre alocarea de bani din buget ca împrumuturi”, a mai afirmat Corina Crețu, referitor la perioda de programare actuală, 2014-2020. 

De asemenea, în domeniul Mediului, comisarul UE a cerut Guvernului Dăncilă să rezolve condiționalitatea ex-ante privind Mediul, rămasă neîncheiată. 

„În perioada de programare 2007-2013, investițiile europene s-au focusat și pe mediu și astfel s-au închis 299 de depozite de deșeuri, dar, din păcate, singura condiționalitate ex-ante neîndeplinită de România se referă la deșeuri și România a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție și cred că trebuie să accelerăm îndeplinirea acestei condiționalități ex-ante pentru că altfel vom plăti în fiecare zi sancțiuni”, a afirmat Corina Crețu, la EuroIMPACT. 

Ea a arătat că încă de la aderarea României la UE, în anul 2007, țara nu a fost pregătită din punct de vedere administrativ să acceseze fondurile europene, care în perioada de programare trecută - 2007-2013 - au fost de 19,5 miliarde de euro numai pe Politica de coeziune, ca alocări de la Comisia Europeană. 

„Am spus de fiecare dată când au existat probleme în implementarea proiectelor, am vorbit de procedurile greoaie și de capacitatea administrativă redusă, vorbim despre lucruri care nu s-au întâmplat azi, ieri sau în ultimul an. Este o problemă de când am intrat în Uniunea Europeană, pentru că nu am fost pregătiți să accesăm o asemenea sumă de bani. Din 2007-2011, rata de absorbție era de 4%, am preluat mandatul ( de comisar UE n.r.) în 2014 cu o rată de absorbție de 48%, încheiem ciclul financiar  2007-2013 cu o rată de absorbțe de aproximativ 90%. 

Din păcate, din cele 19,5 miliarde de euro alocate pe fondurile pe care le-am gestionat s-au pierdut între 1,8 și 2 miliarde de euro într-un domeniu cel mai sensibil pentru România, cel al infrastructurii de transport. Dacă ne uităm la partea plină a paharului, s-au cheltuit 17,5 miliarde de euro, dar aproximativ 14,5 miliarde de euro au fost lucrări pe teren, pentru că 3 miliarde au fost salvate din proiecte retrospective, prin preluarea creditelor BEI și BERD pe care România le avea în proiecte realizate, cum ar fi Autostrada Soarelui, pentru care statul plătea credite.  De asemenea, am preluat salariile funcționarilor care lucrează pe fonduri europene din România, pentru a ajunge la rata de 90% și de a degreva bugetul național de această povară a creditelor la care se angajase”, a mai spus ea. 

Pentru viitorul ciclu financiar multianual al UE, 2021-2027, Comisia Europeană a propus o creștere cu 8% a fondurilor structurale și de coeziune pentru România, însă pentru stabilirea acestui buget este nevoie de un acord al Consiliului UE (statele membre) cu Parlamentul European. În context, ea l-a îndemnat pe ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, să negocieze în cadrul Consilului UE pentru ca România să primească alocările propuse de Comisie. 

„Am speranța, domnule Negrescu, că în negocierile care se derulează între Consiliu și Parlamentul European se vor menține aceste principii și sunt convinsă că dvs personal vă veți bate în Consiliu pentru a menține aceste cifre pentru țările noastre. Știți bine că nu există consens din acest punct de vedere și pe timpul Președinției române a Consilului UE trebuie să ne unim eforturile împreună și cu Parlamentul European” - i-a spus comisarul UE ministrului Negrescu, prezent și el la conferința EuroIMPACT. 

În context, Corina Crețu a denunțat limbajul anti-european din Europa și a atras atenția că România nu-și permite nici să se gândească la o ieșire a țării din UE. 

„Avem de a face cu un limbaj anti-european care devine din ce în ce mai preganant și eu cred că România nu-și poate permite luxul nici măcar de a se gândi la ideea de a ieși din Uniunea Europeană, mai ales că de acum România, prin Președinția Consiliului UE, are posibibilitatea, ca lider al UE, de a schimba lucrurile în bine din interior. Comunicarea este un element important pentru a consolida încrederea în proiectul european și încurajez autoritățile și beneficiarii proiectelor pe fonduri europene din toate statele membre să vorbească public despre poveștile lor de succes și vă rog lăsați pe seama mea fondurile care sunt să le discut cu autoritățile” - a mai spus Corina Crețu.