monitorulcj.ro Menu
Actualitate

În România, rata mortalității cauzate de infarct este mai mare decât în Europa. Cum prevenim infarctul? (P)

Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut (IMA) în România este mult mai mare decât media europeană. Cum prevenim infarctul? Interviu cu dna. dr. Dana Pop si cu prof. dr. Dumitru Zdrenghea

De ce sunt bolile cardiovasculare principala cauză de mortalitate în România? Unde greșesc românii?


În primul rând, este necesar ca populaţia generală să conştientizeze factorii de risc cardiovascular. Aceştia pot fi modificabili, adică putem acţiona asupra lor, îi putem ameliora: fumatul, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul, hipertensiunea arterială, obezitatea, stresul. Pe de altă parte există factorii de risc nemodificabili, cum ar fi factorii genetici, vârsta, sexul. Astfel, cunoscând şi acţionând asupra acestor factori, 80% dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi prevenite. Este ceea ce se cunoaşte sub numele de prevenţie primară.  Practic, putem spune că principala greșeală, nu doar a românilor, este ignorarea principiilor de prevenție a bolilor cardiovasculare.

Dacă aceşti factori de risc sunt neglijaţi apar bolile cardiovasculare. În Europa, ca şi in România,  acestea reprezintă principala cauză de mortalitate. La nivel european 40% dintre bărbaţi, respectiv 49% dintre femei mor datorită acestor afecţiuni. În România, acestea cauzează de trei ori mai multe decese decât bolile oncologice. Ca să nu se ajungă aici, odată ce boala cardiacă este diagnosticată, trebuie continuate măsurile de prevenţie, în paralel cu administrarea strictă a tratamentului prescris de medic. În acest moment vorbim de prevenţie secundară.  Să nu uităm, că unul din cinci supraviețuitori de infarct miocardic suferă al doilea eveniment cardiac în următorul an.

Care este incidența infarctului miocardic în România?

Numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic acut în România este încă mult mai mare decât media europeană, conform datelor din  raportul dedicat României realizat de OECD Health Data în cooperare cu Observatorul European al Sistemelor și Politicilor Europene de Sănătate, publicat în noiembrie 2017.

La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct, iar 1 din 10 pacienți nu supraviețuiește.

Este sistemul medical din România pregătit să facă față infarctului?

România este mult mai pregătită să facă față infarctului astăzi decât era în urmă cu un deceniu. În prezent, România, asemenea celorlalte state europene tratează infarctul miocardic prin intermediul cardiologiei intervenționale, care presupune implantarea unui stent în zona în care vasul inimii (artera coronară) este obstruată, pentru a permite inimii să primească sânge prin acea arteră care a fost blocată. Această procedură minim invazivă prezintă riscuri mai puține și necesită o perioadă mai scurtă de recuperare. În Cluj-Napoca, există 3 clinici unde se pot realiza aceste proceduri intervenţionale: Institutul Inimii, Clinica Medicală I şi Spitalul Clinic de Recuperare-secţia Cardiologie.

Care sunt provocările cu care vă confruntați în tratarea pacienților care au suferit un infarct?

Aderența pacienților la tratament şi schimbarea stilului de viaţa (de exemplu renunţarea la fumat) sunt cele mai mari provocări în prevenirea celui de-al doilea infarct. Majoritatea pacienților tratați pentru infarct revin în scurt timp la stilul de viață nesănătos și renunță la tratament în 2-3 luni de la intervenție. Pacientul nu conștientizează cât este de importantă prevenția secundară, mai exact evitarea complicațiilor bolilor cardivoasculare sau apariției unui al doilea infarct. Este foarte greu să îi faci să înțeleagă că după un infarct, inima nu mai este la fel de puternică, iar viața lui nu poate fi la fel. Un supraviețuitor al unui infarct trebuie să acorde o atenție deosebită sănătății inimii până la finalul vieții.

Cum definiți prevenția secundară?

Prevenția secundară implică administrarea tratamentului prescris de medic conform indicațiilor exacte ale acestuia, respectarea calendarului de controale medicale și adoptarea unui stil de viață sănătos din care  nu face parte fumatul și care îmbină o alimentație corectă cu mișcare zilnică, aceasta fiind adaptată vârstei și capacității pacientului.

La nivel european 1 din 5 pacienți supraviețuitori ai unui infarct suferă un al doilea eveniment cardiac în decursul următorului an. Riscurile cresc mai ales pentru acei pacienți care nu respectă sfaturile medicului cardiolog.

Ce ar trebui să știe pacienții care au suferit deja un infarct?

Pacienții care au suferit deja un infarct ar trebui să știe că sunt mult mai expuși la evenimente cardiovasculare decât sunt pacienții sănătoși de aceea ei trebuie să fie mult mai atenți la stilul lor de viață.

Cât este de importantă recuperarea post-infarct? Știm că orașul Cluj este printre puținele din România care are un Spital de Recuperare.

Recuperarea pacientului care a suferit un infarct miocardic este extrem de importantă, mai ales în cazul în care revascularizarea („desfundarea”) arterei obstruate nu se realizează la timp, iar o parte a mușchiului cardiac nu se mai contractă la parametri normali. Pentru acești bolnavi, recuperarea prin antrenament fizic, dar desigur și prin schimbarea stilului de viață și suport psihologic, devine extrem de utilă. Ea poate fi utilizată în spital sau ambulator (în unități specializate) sau, mai rar, în absența acestora, la domiciliul bolnavului, conform indicațiilor medicului curant.

În Cluj există două spitale care pot asigura recuperarea fizică post-infarct: Spitalul de Recuperare și Spitalul privat Polaris. Există de asemenea câteva unități private de recuperare ambulatorie.

Rezultatele recuperării fizice sunt de regulă bune, iar bolnavul își poate recupera în cea mai mare parte capacitatea de efort avută anterior, inclusiv reintegrarea profesională și socială.  

Pentru mai multe informaţii despre prevenţia şi tratamentul infarctului puteţi accesa site-ul inimisănătoase.ro, un site parte din campania ,,Câte vieţi are inima ta?”.