monitorulcj.ro Menu

Actualitate

”Tânărul și moartea”, o nouă premieră la Opera din Cluj

Opera Naţională Română din Cluj-Napoca îi invită pe clujeni vineri, 30 martie, de la ora 18:30, la premiera absolută a spectacolului de balet ”Tânărul și moartea”, de Constantin Rîpă.

Creația compozitorului clujean va surprinde prin bogăția stilistică și emoțională, în cadrul unui spectacol dedicat prin excelență Centenarului Marii Uniri și prezentat în lumina reflectoarelor pentru întâia oară.

Primul act, intitulat ”Efebul rănit” aduce mirajul mitologiei și culturii Greciei Antice a secolului V î.Hr. din epoca lui Pericle.

Izul franțuzesc este cel caracterizant pentru al doilea act al spectacolului, denumit ”Tânărul măturător și naiada Senei”, inspirat de volumul de poezii al poetului francez Jacques Prévert, unul dintre autorii preferați ai compozitorului. Vrăjit de stilul spiritual și totodată profund al autorului francez, dar în special de ineditul unuia dintre poemele acestuia, maestrul Rîpă surprinde în a doua parte a libretului său povestea unui tânăr măturător pe malul Senei, în Parisul secolului al XIX-lea. Într-un context supranatural, destinul acestuia este păzit de Bătrânul înger al măturătorilor, dar și legat de fascinantele naiade, zâne ale apelor, despre care legenda spune că domină adâncurile și cheile fluviului francez. Dornic să trăiască efervescența iubirii, tânărul se lasă ademenit de una dintre naiadele Senei, pentru care se aruncă în vâltoarea apei, fără a mai putea fi salvat de Bătrânul Înger protector al măturilor. Actul II se încheie tot cu un marș funebru, dar oarecum caricaturizat, care va fi în schimb înnobilat cu o secvență melodică pe celebra sintagmă Dies Irae, Dies Illa.

Sub puternicul concept al ”Jertfei solare”,  ultimul act îl are în centru pe tânărul păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada ”Miorița”. Creația Maestrului Rîpă revine, așadar, după un periplu artistic ce traversează spații și timpi diferiți, în autenticul peisajului mioritic, prin povestea atribuită prin excelență neamului nostru.

Celebră pentru răspândirea sa în peste o mie de variante prezente în toate provinciile românești, poezia descoperită și culeasă de Aleco Russo, preluată, prelucrată și publicată de Vasile Alecsandri, este stilizată acum de autorul libretului și interpretată prin dans.

“Contribuția esențială adusă de autorul și compozitorul Constantin Rîpă se regăsește în însuși laitmotivul baladei – invidia și jaful privite în mod tradițional drept factori declanșatori ai punctului culminant, precum și resemnarea păstorașului conștient de moartea sa iminentă – sunt transformate de autorul libretului în ceea ce acesta numește  idealul liric al uciderii:  tinerețea și frumusețea (fizică și morală) care  determină pizma și gelozia celorlalți doi ciobani”, spun reprezentanţii Operei.  

”Astfel am dat o altă înfățișare muzicală tânărului mioritic, pe care l-am proiectat ca jertfă a luminii și frumuseții (”jertfă solară”) […] Cu toate acestea, finalul său nu este tragic. Visul mamei sale – Maica bătrână, pornită mai târziu în căutarea lui – îl înfățișează pe păstoraș ca mire al unei ,,mândre crăiese”, alături de care pășește către lumină, înspre soare, într-un cadru monumental al naturii”,  spune, la rândul său, Constantin Rîpă

Tânărul și moartea include, astfel surprinzătoarele și multiplele ipostaze ale fenomenului morții, ca o consecință a sacrificiului de sine, a intensității sentimentului dragostei care pune în umbră orice pericol implicit sau care este dublat de sentimentul resemnării și al speranței eternității.