monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Risipa de mâncare, o problemă reală în România. La Cluj, din ce în ce mai multe restaurante optează să doneze alimentele rămase

Risipa de mâncare a ajuns în atenția autorităților naționale și a ONG-urilor în ultimii ani și din ce în ce mai multe acțiuni de prevenire a acestui fenomen au fost puse în mișcare. În Cluj, care este un județ bogat, iar restaurantele și fast-food-urile sunt la toate colțurile, din ce în ce mai mulți optează să doneze alimentele rămase.

România se află pe locul 9 în ceea ce privește risipa de alimente, deși nu este una dintre cele mai bogate țări din Uniunea Europeană. Astfel, în coșul de gunoi al românilor ajung peste 2 milioane de tone de mâncare.

Unii aruncă mâncarea în timp ce alții mor de foame

În România, anual, aproximativ o treime din produse sunt irosite. Din păcate nu există o statistică exactă în ceea ce privește cantitatea de mâncare pe care o aruncă Românii. Unii spun că peste 2.2 milioane de tone, în timp ce alții spun că depășește 2 milioane și jumătate de tone. Cert este că peste 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi în fiecare zi.

 Această risipă are loc în condițiile în care țara noastră este cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. De asemenea, un alt studiu arată că în România 225.000 de copii se duc zilnic la culcare flămânzi, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă.

Clujenii aruncă mâncarea fiindcă fie cumpără prea multă fie gătesc prea multă

Fiecare român dintr-o gospodărie irosește în medie, 353 grame de hrană pe zi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată reprezintă o masă completă.

Se înțelege că românii s-au obișnuit să cumpere mai mult decât au nevoie, mai ales în perioada sărbătorilor. Unii consideră că acest obicei este o repercursiune a perioadei comuniste în care oamenii nu au avut tot ce le-a poftit inima sau...stomacul.

„Aruncăm pentru că nu știm să ne gospodărim. Este efectul comunismului, de pe vremea când nu era mâncare (de cumpărat). Acum că este, cumpărăm mai mult decât trebuie și facem risipă”, a spus Koncz Tünde, o clujeancă.

Clujencele gospodine de multe ori gătesc cu prea mult zel și atunci mâncarea ajunge pe mai multe zile. Însă nimeni nu dorește să mănânce același fel de mâncare în fiecare zi.

„Fac prea multă mâncare odată și ca să nu mâncăm același lucru 3 zile la rând... arunc. Mai arunc verdeață și pâine fiindcă acestea se strică/usucă repede”, a spus Cristina D., o altă clujeancă.

În Cluj se risipește multă mâncare, dar din ce în ce mai mulți oameni optează pentru donare

Clujenii având un nivel de trai relativ bun, în ideea în care orașul se află într-o continuă dezvoltare în ultimii ani, și aici risipa de hrană este relativ mare. George Jiglau, inițiatorul proiectului „O masă caldă” și a aplicației care ajută la prevenirea risipei de mâncare Share Food, spune că în timp ce multe alimente se aruncă în Cluj, unii clujeni nu au ce mânca.

„Intuitiv vorbind, cum mi se pare mie că stau lucrurile pe Cluj, având în vedere că este un județ bogat și orașul în sine este bogat, cred că risipa este cu atât mai mare. Fiindcă așa se întâmplă. Risipa de obicei apare mai degrabă acolo unde accesul la hrană nu este o problemă neapărat. Adică nu vom găsi risipă alimentară în țarile defavorizate, cum ar fi Africa. Acolo accesul este o problemă atât de mare încât atunci când se ajunge la mâncare nu mai are lumea și de unde să arunce. Problema este asociată mai degrabă cu afluența, deci cu un context în care a avea acces la hrană nu este o problemă și atunci nici risipa ei nu devine o problemă. Asta este valabil pentru orice fel de resursă. Resimțim problemele cu risipa abia atunci când avem o problemă de acces. Abia atunci ne punem problema să nu risipim resursele. Există multă activitate în această zonă de producere a hranei în Cluj, adică avem atâtea supermarketuri, atâtea restaurante și atunci problema este cu atât mai prezentă. Dar ideea de risipă capătă o miză și mai mare dacă o punem în conexiune și cu nevoia de hrană care există. Pentru că dacă toată lumea în oraș ar fi bogată și n-ar avea o problemă de acces, atunci, desigur, ar fi risipa în sine care e problematică și atât. Dar în condițiile în care și noi, prin proiectul nostru, vedem că la nivel de comunitate nevoia de hrană este destul de mare, atunci risipa capătă o greutate și mai mare”, a explicat George Jiglău.

Însă, lucrând în cadrul acestor proiecte, Jiglău a observat că în Cluj, din ce în ce mai multe firme care se ocupă cu activități economice care includ alimentele au început să opteze pentru donarea acestora, în loc să le arunce.

„Noi la Cluj suntem într-un context favorabil, în ideea în care restaurantele, magazinele, supermarketurile  și așa mai departe deja donează. Mulți donează, dar poate nu o spun oficial. Probabil ca să nu se interpreteze că ar fi reclamă sau să nu atragă atenția asupra lor într-un mod în care să genereze controale suplimentare. Noi suntem pe un fond destul de bun”, a adăugat George Jiglău.

La nivelul consumatorilor, un studiu arată că 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/ produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.