monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Peste 300 de situri au fost identificate pe traseul vechii graniţe a Imperiului Roman

Peste 300 de situri au fost identificate în ultimii doi ani pe traseul vechii graniţe a Imperiului Roman, în cadrul Programului Naţional Limes, printre acestea regăsindu-se castre legionare, castre auxiliare, turnuri şi alte instalaţii militare legate de această graniţă.

sursa foto evaluariprimarii.ro

Programul Naţional Limes (2015-2019) a fost instituit de Ministerul Culturii şi are în vedere elaborarea documentaţiei de specialitate privind monumentele care compun graniţa romană a provinciei Dacia, acestea constituind cel mai amplu monument unitar de patrimoniu din România, respectiv fiind cel mai lung sector, de aproape 1.500 km, al monumentului UNESCO cunoscut sub denumirea de "Frontiers of the Roman Empire" (FRE).

"Am identificat mai mult de 300 de situri de pe toată lungimea acestei graniţe în România, candidate pentru a intra pe Lista Patrimoniului Mondial. Printre aceste situri se regăsesc castre legionare, castre auxiliare, turnuri şi alte instalaţii militare legate de această graniţă", spune directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIS), dr. George Cupcea..

Potrivit acestuia, se urmăreşte înscrierea siturilor arheologice de pe vechea graniţă a Imperiului Roman în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar în anul 2017 s-au identificat, în premieră, 28 de monumente de origine romană, care ajută la conturarea graniţei romane de vest.

În proiect sunt implicate nouă ţări, România jucând un rol esenţial întrucât pe teritoriul ei se află cel mai lung sector al limesului roman, cu peste 1.000 km. În cercetarea de teren şi documentarea necesară întregului proiect sunt implicate trei instituţii muzeistice, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) din Sfântul Gheorghe.

"Activitatea desfăşurată în anul 2017 a constat în continuarea identificării de documente mai vechi relevante şi în continuarea cercetărilor de teren. Documente precum rapoartele de săpături ale arheologului Dumitru Protase găsite în arhiva MNIT au fost scanate pentru a fi adăugate la dosarul de includere a siturilor care aparţin graniţei romane aflate pe actualul teritoriul al României", menţionează comunicatul.

Cercetările de teren de tip arheometric desfăşurate în cursul anului trecut au contribuit decisiv la conturarea cu o mai mare precizie a graniţei romane de vest aflate la sud de Bologa şi până în zona Văii Ierii şi a Văii Arieşului. În arealul de 400 km pătraţi cercetaţi în premieră au fost găsite 28 de monumente de origine romană, majoritatea pe teritoriul judeţului Cluj, iar o parte pe teritoriul judeţului Sălaj. Cercetări similare au avut loc în Sud-Estul Transilvaniei, în zona castrelor Râşnov-Cumidava, Hoghiz şi Breţcu, dar şi în zona frontierelor romane de Sud-Est a Daciei şi din Dobrogea.

"Activitatea programului a fost apreciată de către partenerii internaţionali încă de la început, datorită progreselor făcute de toate părţile implicate în munca de cercetare şi documentare, având în vedere complexitatea sectorului cercetat al graniţei romane", a mai afirmat sursa citată.