Actualitate
Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul cultural al UNESCO
Una dintre cele mai importante tradiții pentru România și țările învecinate, mărțișorul, a ajuns în atenție internațională. Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul cultural al Organizației.
„Cu foarte puţin timp în urmă, la reuniunea Comitetului îndrituit al UNESCO, din Coreea, s-a aprobat includerea în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO a Mărţişorului - obicei tradiţional din aceste zone, pre-creştin, anterior marilor migraţii, specific populaţiei autohtone, dar care se întinde azi pe teritoriul mai multor ţări din zona balcanică, din Republica Moldova, până în zona Macedonia. Eu cred că este un lucru important. Alături de doină, în patrimoniul cultural al UNESCO să fie şi Mărţişorul, tradiţionala sărbătoare a românilor”, a precizat Şerban Nicolae, miercuri, în plenul Senatului.
După anunţul social-democratului, mai mulţi senatori au aplaudat.
Vestea că acest semn al venirii primăverii a fost declarat patrimoniu cultural a fost bine-primită și printre clujeni
„Este o veste excepțională pe care comunitatea iubitorilor de patrimoniu și de tradiții a așteptat-o de mult. Mărțișorul este un element de patrimoniu cultural imatierial specific ariei geografice reprezentate de cele patru țări care au susținut acest proiect: România Bulgaria, Moldova și Macedonia. Și prin aceasta descrie un areal cultural cu o importanță culturală cu totul deosebită. Putem să ne punem întrebarea dacă această sărbătoare a mărțișorului nu face parte din moștenirea comună culturală traco-dacică a locuitorilor acestui spațiu geografic”, a spus istoricul Tudor Sălăgean.
Nu se știe cu exactitate de când datează obiceiul mărțișorului, însă pare să fie prezent pe meleagurile României încă de la începuturi. Acum, mărțișorul are diverse forme și culori. Trifoiul cu patru foi și hornarul aduc noroc, ghiocelul vestește primăvara, iar unele au chiar forma unor personaje de desene animate, pentru cei mici. Însă pe vremuri, șnurului alb cu roșu și ciucuri în capăt i se alătura un simplu bănuț de material.
„Modul de a se purta era altul mai de mult. Mărțișorul era sub forma unui bănuț din lână, apoi din mătase. Și mărțișoarele erau dăruite de către fete, băieților, nu invers. Acum obiceiul s-a pierdut, la oraș tot băieții dau fetelor, și parcă a devenit prea comercial”, a spus etnograful Aurel Bodiu.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact. Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul, datând de acum cca. 8.000 de ani.
