monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Măşti şi costume din Transilvania, expuse la Muzeul Etnografic

O expoziţie dedicată sărbătorilor de iarnă şi măştilor purtate în aceste ritualuri tradiţionale, care a fost prezentată în timpul Carnavalului de la Veneţia, în urmă cu doi ani, a fost deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Potrivit specialiştilor în etnografie, perioada sărbătorilor de iarnă constituia în satul tradiţional transilvănean un interval sacral. Vestimentaţia de mascare, caracteristică acestor obiceiuri, era prezentă la toate etniile transilvănene. Practicile erau grupate la Crăciun şi Anul Nou în mediul românesc şi la aşa-numitul Fărşang, sărbătorit anterior Lăsatului de Sec, care este ziua care marchează începutul Postului Paştelui.

“Expoziţia aceasta a fost prezentată la Carnavalul de la Veneţia şi cred că această viziune de a încerca să prezentăm tradiţiile transilvănene pentru persoane din afara spaţiului nostru, pentru oamenii care nu ne cunosc, este o metodă foarte bună pentru a putea fi transpusă şi în cadrul manifestărilor noastre interne. De multe ori uităm că publicul de astăzi nu cunoaşte elemente de bază ale tradiţiilor din mediul rural, de aceea expoziţiile care au o componentă educativă puternică cred că sunt bine-venite”, a spus directorul Muzeului, Tudor Sălăgean.

Expoziţia a fost prezentată de etnograful Ioan Toşa, care lucrează de 50 de ani în acest domeniu. Printre obiceiurile prezentate se numără Capra, Dracii, Boriţa, Dansul Căluşeilor, Omorârea Taurului, sau Fărşangul. Toate acestea au în comun purtarea măştilor de către tineri, acestea având rolul de a goni spiritele rele.

Obiceiul mersului cu Capra este practicat de Crăciun şi Anul Nou. În funcţie de zonă, componenţa grupului care însoţeşte capra este diferită, apărând însă constant persoana mascată în capră, cel care o joacă fiind de obicei mascat. Din grup mai fac parte vânătorul, care omoară capra, doctorul, care o învie, precum şi diverşi alţi însoţitori. Omorârea caprei şi reînvierea ei simbolizează trecerea vechiului an şi întâmpinarea celui nou. Jocul caprei cuprinde şi episoade hazlii, pline de glume.

Obiceiul Boriţa, prezent la ceangăii din sud-estul Tranilvaniei, constă într-un ceremonial desfăşurat de ziua Sfinţilor Prunci - 28 decembrie, care marchează omorârea a sute de mii de nou-născuţi, din ordinul lui Irod, la trei zile după naşterea Pruncului Iisus. O ceată de tineri purtând zurgălăi şi haine tradiţionale, condusă de un vătaf, umblă prin sat în această zi. Dintre ei fac parte şi câţiva, doi sau patru, care poartă pe faţă măşti, sunt îmbrăcaţi în zdrenţe şi au câte o sabie din lemn la brâu. Mascaţii le făceau farse gazdelor, le furau din gospodărie obiecte şi apoi cereau ceva în schimb sau îi loveau pe cei care nu dansau corect.
 

În comunităţile de saşi şi maghiari, începutul Postului Paştelui (Lăsatul Secului) era marcat de obiceiul Fărşangului şi simbolizează trecerea de la iarnă la primăvară. De aceea, costumele şi măştile combină elemente ale portului popular cu elemente moderne. Alaiurile de mascaţi sunt însoţite de muzicanţi sau chiar de fanfară. Încheierea Fărşangului este marcată de obiceiul Înmormântării acestuia, în ziua de Marţea Grasă. Alaiul, format din bărbaţi tineri mascaţi în mod divers, străbate uliţa principală a satului însoţit de o păpuşă de paie, purtată într-un car tras de boi.

“Puternicul substrat ceremonial şi social al acestor obiceiuri explică conservarea lor - în grade diferite - şi în actualul context cultural rural, constituind şi în prezent un prilej aparte de trăire comunitară. Acesta este motivul pentru care expoziţia propune, prin intermediul unor artefacte şi a unor materiale vizuale (filme, fotografii de arhivă şi contemporane), câteva repere semnificative prin care prezentul se racordează la trecutul tradiţional", susţine şi curatorul expoziţiei, Tekla Totszegi.

Expoziţia, care a atras peste 6.000 de vizitatorii în timpul Carnavalului de la Veneţia, va fi deschisă până în 31 ianuarie.


Etichete: masti transilvania