Actualitate

Bună ziua babă, castraveţi pe iarnă. La Primăria Cluj, una întrebi, alta ţi se răspunde

Citeşte răspunsul aberant al Primăriei la reclamaţia unui clujean că ar fi fost bătut de angajaţii Bazei Sportive din Gheorgheni.

Imediat după ce Monitorul de Cluj a relatat păţania unui tânăr care susţinea că a fost lovit, împins şi bruscat de angajaţii Bazei Sportive din Gheorgheni, după ce nu i s-a permis lui şi prietenilor accesul pe pista de popice, Primăria Cluj-Napoca a trimis un drept la replică, bătaie de joc: istoricul jocului de popice, bilanţul medaliilor obţine de sportivii români la acest sport şi palmaresul echipei de popice a CFR Cluj. Nimic despre atitudinea şi comportamentul angajaţilor bazei sportive.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca nu au putut fi contactaţi duminică pentru un punct de vedere după ce un clujean, Marian Graţian, a susţinut că în weekend a fost scos afară din baza sportivă prin violenţă (lovire, împingere, bruscare) de către o persoană de la securitate, doar pentru că l-a întrebat pe angajatul sălii cum îl cheamă. Întreaga poveste o puteţi citi aici.

Luni dimineaţa, Primăria Cluj-Napoca a transmis un comunicat de presă cu următorul subiect “aproape 3.000 de clujeni fac sport în timpul liber la Baza sportivă Gheorgheni”. Alături de acest comunicat era şi un alt document “popice regulament, origini şi palmares”, un document imens de 8 pagini care nu spune nimic însă despre atitudinea angajaţilor bazei sportive.

“Aproape 3.000 de clujeni și-au creat carduri de utilizator de la deschiderea din 2 decembrie 2016 a Bazei Sportive Gheorgheni - cea mai modernă  investiție publică de practicare a sportului de masă din Cluj-Napoca. Potrivit statisticilor interne, în anul 2016 s-au emis 2.319 carduri pentru utilizatorii bazei sportive, iar până în acest moment în anul 2017 au fost emise deja 360 de carduri. La acestea se adaugă câteva sute de utilizatori care au ales să acceseze serviciile bazei sportive cu ajutorul cardului de bike sharing deja deținut.  În ceea ce privește jocul de popice, acesta se diferențiază semnificativ de jocul de bowling – care este o activitate sportivă de agrement, spre deosebire de sportul popice, reglementat la nivel european și internațional de către Federația de specialitate. Una dintre cele mai semnificative diferențe este faptul că jocul se realizează pe piste individuale (fiecare jucător concurează pe pista lui, la final realizându-se clasamentul între jucători). Ca o excepție, popicele permit eventual o variantă de tandem – de  maxiumum doi jucători pe pistă de popice. În acest sens, administratorii bazei sportive explică fiecărui utilizator diferențele implicate de acest  joc, mulți dintre cei care vin pentru prima dată așteptându-se să găsească o pistă de bowling” se arată în documentul citat.

Pentru detalii privind specificul jocului de popice și istoricul său, Primăria Cluj a trimis un al doilea document care începe cu o incursie din Egiptul Antic, în Evul Mediu până în prezent.

“Martin Luther și prietenii săi atribuiau acestui joc o valoare de relaxare, de divertisment. Henric al VIII-lea a ridicat la Withental numeroase popicării pentru distracția curtenilor săi, iar Sir Francis Drake era de părere că jocul ridica moralul ostașilor săi”, se arată în documentul citat.

Apoi, se face trecerea la bilanţul medaliilor cucerite de sportivii români în competiţii.

“Bilanțul sportivilor români în competițiile internaționale oficiale este remarcabil. La 18 ediții ale CM, desfășurate în intervalul 1957-1998, au fost cucerite 70 de medalii (25 de aur, 22 de argint, 23 de bronz), din care 21 în proba pe echipe și 49 în probele individuale și perechi. Din totalul medaliilor, 41 (14 de aur, 14 de argint, 13 de bronz) au fost obținute în întrecerile masculine, iar 29 (11,  8,  10), în cele feminine”, mai precizează Primăria Cluj-Napoca.

Documentul se încheie cu prezentarea palmaresul echipei de Popice CFR Cluj  dupa anul 2000.

În documentele ataşate puteţi citi răspunsul Primăriei Cluj-Napoca.