monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cum a pus stăpânire abuziv Primăria Cluj pe un teren din centrul oraşului. Apărare halucinantă în instanţă: “Dreptul de proprietate nu este un drept absolut”

Un nou abuz al Primăriei Cluj-Napoca a fost sancţionat de judecători după 10 ani de procese. Municipalitatea a transformat, ilegal, o proprietate privată în spaţiu verde care găzduieşte astăzi un monument devenit între timp simbol al oraşului.

Puţină lume ştie că terenul pe care este amplasat Monumentul Rezistenţei Anticomuniste de pe strada Cardinal Iuliu Hossu, în imediata vecinătate a Parcului Centrul, nu este, în fapt, proprietatea Primăriei Cluj-Napoca. Sunt concluziile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care, după 10 ani de procese, a obligat Primăria Cluj să plătească despăgubiri actualilor proprietari.

CITEŞTE ŞI

Primăria, obligată să plătească peste 9.000 lei unui șofer care și-a rupt mașina în gropile de pe străzi

Consilierii locali vor vota marţi un proiect de hotărâre care prevede plata din bugetul local a peste 127.000 de euro despăgubiri şi cheltuieli de judecată, după ce primăria a pierdut un proces cu doi proprietari ai terenului menţionat.

Livia Ţâmbulea şi Ana George s-au luptat cu Primăria Cluj-Napoca 10 ani de zile pentru a fi despăgubite, după ce municipalitatea le-a ocupat în mod abuziv proprietatea. Livia Ţâmbulea şi Ana George sunt coproprietare asupra unui teren de 248 mp situat pe strada Cardinal Iuliu Hossu nr. 4, teren care în prezent are destinaţia de alei şi spaţii verzi şi este în interiorul perimetrului de protecţie a valorilor istorice şi arhitecturale urbanistice.

“Terenul în litigiu se află pe strada Cardinal Iuliu Hossu nr. 4 comasată cu alte cinci parcele într-un teren având destinaţia alei şi spaţii verzi în suprafaţă de 2144 mp. Cele şase parcele au fost comasate, iar întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român s-a dispus în 1975”, arată judecătorii.

CITEŞTE ŞI

După 7 ani, o familie din Cluj a câştigat procesul cu Primăria care a autorizat nelegal un bloc de pe strada Câmpului

Au aşteptat 10 ani terenul cu legea în mână

Deşi Curtea de Apel Cluj a dispus încă din 2005 restituirea în natură către reclamante a terenului respectiv şi deşi, încă din 2007 aveau o hotărâre judecătorească definitivă care le recunoştea calitatea de proprietare asupra terenului, Primăria Cluj-Napoca a ignorat aceste sentinţe ale judecătorilor.

Cauza a parcurs cinci cicluri procesuale ca urmare a casării şi trimiterii spre rejudecare, dispusă fie de către Curtea de Apel Cluj, fie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În final, ÎCCJ a obligat primăria la plata sumei de 122.760 euro cu titlu de despăgubiri, a sumei de 3500 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată şi a sumei de 784 de euro cu titlu de cheltuieli parţiale de transport.

CITEŞTE ŞI

Primăria Cluj-Napoca, obligată să plătească despăgubiri după ce un copac s-a prăbuşit peste o maşină

Ele nu au putut uza de calităţile de proprietar din cauza Primăriei care le-a transmis că este interzisă schimbarea destinaţiei acelei categorii de terene.

“Autorităţile locale, prin refuzul de a emite autorizaţia de construire datorită unor dispoziţii legale, încalcă într-un mod atipic dreptul de proprietate al reclamantelor printr-un amestec indirect în libera folosinţă a terenului. Reclamantele au fost private de acest bun prin faptul că, deşi afirmativ ele deţin prerogativele dreptului de proprietate, această deţinere este una iluzorie, pur teoretică, pentru că, în realitate ele nu pot dispune de bun aşa cum doresc”, arată judecătorii Tribunalului Cluj.

Primăria a tras foloasele, nu proprietarii de drept

Judecătorii au arătat faptul că reclamantele au pierdut posesia şi folosinţa, atribute esenţiale ale dreptului de proprietate.

CITEŞTE ŞI

După 5 ani de procese, un şofer obligă Primăria Cluj să-i plătească despăgubiri după ce şi-a avariat maşina într-o groapă

“Nimeni nu poate fi expropriat decât printr-o cauză de utilitate publică, stabilită în condiţiile legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. În speţă nu a operat însă o expropriere propriu-zisă întrucât terenul în litigiu se află tot exact acolo. Autorităţile au tras foloase din afectarea terenului în litigiu cu neglijarea regulilor ce guvernează exproprierea, fără a se pune la dispoziţie o despăgubire”, au mai arătat judecătorii Tribunalului Cluj, care au dat dreptate în primă instanţă reclamantelor.

“Primăria Cluj-Napoca a menţinut afectaţiunea acestui bun unei utilităţi publice de interes local aflat în prezent sub regimul juridic al proprietăţii private”, au mai spus magistraţii în decizia lor.

ÎCCJ: Atitudinea Primăriei Cluj, culpabilă

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie spun că în aces caz a existat o privare de proprietate care poate fi calificată drept “expropriere de fapt”.

“Ingerinţa invocată de reclamante îşi are originea în atitudinea culpabilă a Primăriei Cluj-Napoca care, în calitate de autoritate publică locală, a negat constant exercitarea de către reclamante a atributelor dreptului lor de proprietate şi nu a întreprins măsurile legale care se impuneau în vederea punerii în executare a hotărârii judecătoreşti irevocabile de restituire, neexecutate. Tocmai această conduită a municipiului Cluj-Napoca a fost cea care a anihilat reclamantelor prerogativa de a exercita plenar atributele dreptului de proprietate asupra terenului, fiind astfel obstaculate de a folosi bunul potrivit propriilor interese. Ingerinţa Primăriei Cluj-Napoca în dreptul de proprietate privată a reclamantelor s-a manifestat prin menţinerea afectaţiunii terenului în categoria de folosinţă de a spaţiu verde – parc public şi a apartenenţei imobilului litigios la domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale chiar şi ulterior momentului la care obligaţia municipiului Cluj-Napoca, la restituirea terenului în natură, restabilirea situaţiei anterioare preluării abuzive şi radierea dreptului de proprietate al statului din Cartea Funciară, a devenit exigibilă.  Menţinerea acestor caracteristici juridice ale terenului, în pofida dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti ale terenului, în pofida dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti irevocabile, a generat imposibilitatea reclamantelor de a exercita deplin atributele dreptului de proprietate cu privire la acest teren, în privinţa căruia subzistă interdicţia de a construi şi de a-i schimba destinaţia, tocmai ca urmare a încadrării acestuia în categoria de spaţiu verde”, au spus judecătorii ÎCCJ.

CITEŞTE ŞI

Revoluţionarul clujean căruia i se face dreptate post mortem. Primăria îi dă teren în Lomb la 3 ani după moarte, deşi primise acest drept în urmă cu 14 ani

Apărare halucinantă

Iniţial, Livia Ţâmbulea şi Ana George au cerut despăgubiri de 250.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca a contestat de fiecare dată sentinţele magistraţilor.

De exemplu, în recurs, Primăria Cluj-Napoca s-a apărat susţinând că “dreptul de proprietate nu este un drept absolut, neputându-se reţine în cauză existenţa unei exproprieri de fapt, întrucât dreptul de proprietate al acestora ar fi supus unei limitări obiective şi rezonabile justificat de respectarea dreptului la un mediu sănătos”.