Actualitate

Emilia Şercan, unul dintre cei mai buni jurnalişti de investigaţii: “Culmea, cele mai mari investigaţii le face acum un ziar de sport”

Jurnalista Emilia Şercan, cea care a publicat anul trecut, în premieră, o investigaţie despre plagiatul doctoratului vicepremierului Gabriel Oprea, spune că jurnalismul de investigaţie din România este făcut la ora actuală mai mult de “lupi singuratici”.

Redacţiile marilor publicaţii naţionale nu mai au departamente de investigaţii şi s-a ajuns la situaţia ca un ziar de sport să publice cele mai mari anchete jurnalistice. Emilia Şercan explică de ce jurnalismul de investigaţie din România este atât de slab dezvoltat la ora actuală.  “Sunt foarte puţine redacţii care îşi permit financiar un departament de investigaţii. Apoi, patronii nu îşi permit din punct de vedere politic să ţină jurnalişti incomozi”, punctează  jurnalista.

În condiţiile în care majoritatea redacţiilor nu mai au departamente de investigaţii şi mai sunt doar câteva publicaţii (cum este Gazeta Sporturilor cu Cătălin Tolontan) care au echipe de jurnalişti de investigaţii, alţi jurnalişti (foarte puţini la număr) care îşi doresc să facă investigaţii lucrează pe cont propriu, cum este cazul Emiliei Şercan sau Ovidiu Vanghele. “Modalitatea în care a evoluat România după 1990 ne oferă o plajă variată de subiecte care pot face obiectul unor investigaţii de presă. În alte ţări investigaţiile au mai puţine subiecte pe politică decât în România. De exemplu, în ţările nordice nu prea au ce să scrie despre politică, ci merg mai mult pe subiecte sociale. În România se poate face presă de investigaţie de calitate, dar suntem puţini ziarişti care facem lucrul ăsta. Culmea, cele mai mari investigaţii le face acum un ziar de sport. La Adevărul nu se mai fac anchete, Hotnews nu mai au departament de investigaţii, Evenimentul Zilei nu mai are jurnalişti de investigaţii”, explică Emilia Şercan.


Lupii singuratici care fac investigaţii pe cont propriu

Ea dă exemplul Gazetei Sporturilor, care deşi este un ziar de sport are o echipă de investigaţii, condusă de Cătălin Tolontan, cel care a descoperit înşelăciunea cu dezinfectanţii din spitale. „Pe lângă aceste mici echipe tenace, motivate, mai sunt lupii singuratici. Ovidiu Vanghele care face singur anchete şi le publică pe site-ul lui. Eu de cele mai multe ori am lucrat de una singură şi când bulgărele era foarte mare am cerut ajutor”, declară Emilia Şercan.

Jurnalista a scos în evidenţă şi răsplata financiară a unui jurnalist de investigaţie independent, care după luni sau chiar ani de muncă, este plătit cu sume derizorii. Emilia Şercan a publicat ancheta despre Gabriel Oprea fără să primească nicio recompensă financiară. “Eu nu ar trebui să fiu un model din următoarea perspectivă: nu am făcut anchetele din perspectiva financiară. Sunt jurnalişti care lucrează plătiţi la bucată: 200 lei pe bucată. Ştiţi ce înseamnă o anchetă? Ne referim la timp şi resurse investite. Cazurile fericite merg spre 500-800 lei”, subliniază jurnalista.


"Când ai un subiect mare, fizic nu mai faci faţă"

Un alt aspect punctat de Emilia Şercan a fost faptul că un jurnalist care lucrează singur la o anchetă ajunge la un moment dat când nu mai face faţă, din punct de vedere fizic, efortului şi volumului mare de informaţii care trebuie puse cap la cap. Tocmai din acest motiv, sunt necesare departamentele de investigaţii. “Ziariştii ar trebui să fie cei care lucrează de unii singuri, dar când simţi că nu mai poţi face faţă să ceri ajutorul colegilor. Când ai un subiect mare, fizic nu mai faci faţă. Cei de la Gazeta Sporturilor pot face faţă pentru că au o echipă destul de mare”, spune Şercan.

Emilia Şercan despre ancheta lui Tolontan

În contextul în care ancheta lui Cătălin Tolontan este actuală, Emilia Şercan afirmă că este o investigaţie care nu ar fi putut fi realizată de un jurnalist independent. “Tehnic vorbind, e o anchetă complexă, s-a lucrat pe foarte multe paliere, documente, surse, analize. Eu nu mi-aş fi putut permite să fac acele analize. Un jurnalist independent nu îşi poate permite să facă analizele acelea atât de scumpe. Jurnalismul instituţionalizat permite financiar”, explică jurnalista.


Ea este convinsă că se pot face şi alte anchete despre sistemul sanitar. “Ce a făcut acum Tolontan ar trebui să ne motiveze pe noi jurnaliştii de investigaţie foarte tare, să facem subiecte care acoperă interesul cetăţeanului. Dacă am desface sistemul de sănătate pe felii cred că am găsi multe subiecte”, adaugă Emilia Şercan.

Cine este Emilia Şercan

Emilia Şercan şi-a început ucenicia ca jurnalist în 1996, în oraşul natal Vatra Dornei. În 2000 a fost angajată în secţia Eveniment/Investigaţii a ziarului „Curierul Naţional”, iar din 2003 s-a mutat la „Evenimentul zilei”, unde timp de cinci ani a făcut parte din Departamentul Investigaţii. În această perioadă a realizat sau coordonat sute de anchete, între care Mătuşa Tamara, Afacerile din energie ale „băieţilor deştepţi” şi ale lui Bogdan Buzaianu, Afacerile de dupa FNI ale lui SOV, Averea lui Dan Ioan Popescu, Dosarul Bancorex, Ziarişti - foşti informatori ai Securităţii, Afacerile lui Puiu Popoviciu.


În 2008 a plecat la Realitatea-Caţavencu pentru a înfiinţa şi conduce Departamentul de Investigaţii, care a furnizat anchete şi reportaje pentru „Cotidianul” şi Realitatea TV. Din 2009 lucrează ca jurnalist independent, iar din 2010 este senior editor la site-ul cursdeguvernare.ro. În paralel, Emilia Şercan predă încă din 2005 la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti - din februarie 2015 în calitate de lector - Tehnici de Investigare Jurnalistică, Tehnici de Culegere de Informaţii, Tehnici de Redactare, Genurile Presei, Tehnici Avansate de Lucru în Agenţiile de Presă.

Vineri, 13 mai, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării Cluj, i-a fost înmânat Premiul Ion Raţiu pentru Jurnalism, acordat de Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD) din Turda cu scopul de a promova şi încuraja jurnalismul pus în slujba cetăţenilor. Premiul i-a fost acordat pentru publicarea, în premieră, anul trecut, a anchetei despre plagiatul lui Gabriel Oprea.

abonare newsletter