monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cât de puternic este fenomenul de radicalizare în România?

Radicalizarea unor poziţii privind anumite subiecte este o tendinţă în creştere la nivelul societăţii româneşti, iar părerile pro şi contra duc la un discurs tot mai aprins între indivizi. Cine sunt „ţapii ispăşitori” şi de unde au pornit problemele?

sursa foto: www.bloomberg.com

Printre cele mai des întâlnite teme care stârnesc poziţii pătimaşe printre oameni se numără criza refugiaţilor, construirea unei moschei, construirea Catedralei Mântuirii Neamului, discuţiile despre diverse etnii sau aprecierea Mişcării Legionare a unor personalităţi din viaţa publică.

Sociologul clujean Ioan Hosu susţine că perioadele de criză socială, economică şi politică generează atitudini radicale în societate.

„Nu putem accepta cu uşurinţă şi trebuie să refuzăm discursurile rasiste, xenofome, antisemite, discursurile care lezează imaginea unor grupuri. Ideea de radicalizare a unor poziţii este într-adevăr o tendinţă pe care o observăm şi la nivelul societăţii româneşti, dar şi la nivel european. Nu-i specific societăţii româneşti. Asistăm la o radicalizare a poziţiilor în raport cu ce cred alţii. Asta înseamnă o creştere a gradului de intoleranţă, lucru generat de criza economică şi mai nou de fenomenul migraţiei. Genul acesta de mesaje l-am văzut şi o să-l mai vedem. Genul acesta de mesaje a mai fost probabil după criza din anii ’30 cu ascensiunea nazismului în Germania, o perioadă în care se înregistrau comportamente de grup şi situaţii similare. E însă greu să facem o comparaţie între perioada interbelică şi ce se întâmplă acum. Atmosfera este diferită. În perioada respectivă asistam la comportamente radicale, adică expulzări în masă, oameni care ajungeau în lagărele de concentrare, tabere de muncă…Noi asta putem asocia: perioadele de criză socială, economică şi politică generează atitudini radicale şi de radicalizare în diverse zone”, a declarat sociologul Ioan Hosu pentru Monitorul de Cluj.

Cine este ţapul ispăşitor?

Pentru că ne confruntăm cu o criză generală în societate, atât de sistem cât şi a valorilor, oamenii încearcă să-şi găsească alte explicaţii pentru diversele lor probleme.

„Este o criză de sistem, este o criză în instituţii şi a valorilor instituţiei. Oamenii în momentul în care observă incoerenţă şi inconsistenţă la nivel instituţional încearcă să substituie acele lipsuri valorice şi să pună în loc altceva. Şi atunci găsesc tema ţapului ispăşitor. Acesta poate fi migrantul, refugiatul, politicianul corupt şi aşa mai departe”, a spus sociologul Ioan Hosu.

Discursul împotriva musulmanilor, în creştere

Potrivit unui studiu despre discursul instigator la ură realizat de ActiveWatch, o organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public, în perioada octombrie 2014 – octombrie 2015 au fost derapaje cu sonoritate neonazistă.

Potrivit raportului, presa a dus campanii de știri care au generat ură în mediul online pe subiectele reprezentate de documentarul „Romanians are coming”, construcţia moscheii de la București, valul de refugiaţi din Siria, dar și pe un subiect cu privire la inscripţiile bilingve dintr-un oraș din Târgu Secuiesc.

Radu Răileanu, cel care a realizat studiul, spune că discursul împotriva musulmanilor este în creştere în România.

„În studiul nostru ne-am concentrat pe chestiuni care inclusiv ar intra în zona libertăţii de exprimare, în sensul că n-ar trebui neaparat să fie cenzurate, dar care contribuie oricum la consolidarea unor stereotipuri şi prejudecăţi. O concluzie a studiului a fost că în România ura este împărţită democratic. Nu e nici o categorie care să nu fie ţinta discursului instigator la ură. Aici discutăm despre rromi, maghiari, musulmani, inclusiv refugiaţi, evrei, persoane LGBT şi altele. Ce-am remarcat noi a fost că în perioada octombrie 2014 – octombrie 2015 a fost mai mult discurs instigator la ură la adresa musulmanilor şi a refugiaţilor decât în mod obişnuit. Adică evenimentele din ultimul an au contribuit la o creştere a discursului care instigă la ură împotriva acestei categorii”, a spus managerul proiectului despre discursul instigator la ură, Radu Răileanu.

Pe perioada de referinţă a cercetării, nu au lipsit nici manifestaţiile de exprimare a urii într-o formă organizată. Noua Dreaptă, devenită partid politic, s-a remarcat la acest capitol, organizând marșuri împotriva maghiarilor, romilor, membrilor minorită ţilor sexuale și implicându-se în protestele islamofobe.

Injurii între cei pro şi contra

Temele care polarizează România au reuşit să-i facă pe oameni să ajungă la injurii şi injective, însă, crede sociologul Ioan Hosu, ideea este ca aceste poziţii să nu se plaseze la extreme.

„Sunt teme care polarizează şi împart societatea românească şi opinia publică în două tabere. Cei care sunt pro şi cei care sunt contra. Nu toţi reuşesc să păstreze un standard în relaţia cu ceilalţi şi atunci recurg la injective, la injurii, la etichetări nefericite. Ideea este ca aceste poziţii să nu se plaseze la extreme. Divergenţele astea de opinie trebuie exprimate civilizat, decent, respectând demnitatea umană. E normal să fie diversitate”, a concluzionat Ioan Hosu.