Actualitate
Studenţi medicinişti de la UMF Cluj: Prefer să renunţ la bursă decât la a putea să lucrez în străinătate
Studenţii de la Medicină consideră că obligarea lor să rămână în ţară după terminarea studiilor reprezintă o îngrădire a drepturilor şi va duce la şi mai multă frustrare. Majoritatea spun că ar fi dispuşi să renunţe la bursele de studiu decât să li se interzică să plece să lucreze în străinătate.
Preşedintele Organizaţiei Studenţilor Medicinişti (OSM) de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Radu Pîrlog, student în anul IV, consideră că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical, ci, dimpotrivă, va duce la şi mai multă frustrare în rândul mediciniştilor, potrivit unei analize Mediafax.
”Pe de-o parte, consider că obligarea studenţilor să rămână în ţară după terminarea studiilor nu este soluţia care poate îmbunătăţi sistemul medical. Acest lucru nu va face decât să crească nivelul de frustrare în rândul studenţilor, rezidenţilor şi tinerilor specialişti care vor aştepta cu nerăbdare terminarea contractului. Această măsură va fi percepută ca o îngrădire şi ca o formă de discriminare ce este în contradicţie cu legislaţia europeană în domeniul liberei circulaţii. Această propunere este o formă de discriminare a categoriei profesionale medicale. Având în vedere că, în sistemul educaţional românesc, avem 8 clase obligatorii, atunci toată populaţia ce beneficiază de 8 clase sau o perioadă mai lungă de şcolarizare ar trebui supusă aceluiaşi proiect legislativ, ceea ce va duce la blocarea migrării tuturor categoriilor profesionale şi la izolarea forţei de muncă de piaţa europeană”, a spus Pîrlog.
El crede că pentru a menţine tinerii specialişti în sistemul medical ar trebui îmbunătăţite condiţitiile de lucru din spitale, deoarece, pe lângă considerentul financiar, ”mulţi medici decid să plece din ţară din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate desfăşurării actului medical la standarde europene”.
Andrada Deac, studentă în ultimul an la UMF Cluj-Napoca, spune că, din punctul de vedere al unui student la Medicină în an terminal, în condiţiile actuale o astfel de propunere este privită ca şi o îngrădire a drepturilor sale. Tânăra mai spune că mediciniştii care aleg să plece în străinătate fac acest pas în primul rând pentru că vor să fie mai buni, iar în România nu sunt oferite condiţii de dezvoltare, în unele colţuri ale ţării medicina fiind practicată ca în secolul trecut.
”Din punct de vedere administrativ, înţeleg ideea şi direcţia spre care se îndreaptă această propunere, dar justificarea acesteia cu exodul medicilor este injustă şi ascunde adevăratul interes de «răscumpărare» a investiţiilor făcute de minister în educarea studenţilor medicinişti şi încearcă să acopere adevăratele suferinţe ale sistemului medical. Niciun student la Medicină nu alege acest drum mânat de dorinţa de a termina cât mai repede studiile şi de a pleca la prima poartă deschisă spre Occident, dar, totuşi, mulţi fac acest pas şi nu îl fac din lipsă de patriotism, nu o fac nici din cauza salariilor mici, o fac pentru că vor să fie mai buni, o fac pentru că România nu oferă condiţii de dezvoltare, o fac pentru că, încă, în anumite colţuri ale ţării se practică medicina din secolul trecut cu instrumente şi tehnologii din secolul trecut şi în încăperi care ar produce mai mulţi bani dacă ar intra în categoria muzeelor, o fac pentru că vor să se afirme pe propriile puteri şi să facă medicină la nivel înalt”, a spus Deac.
În opinia studentei, o astfel de propunere, servită sub această formă brută doar la nivel de declaraţii şi fără a consulta toate părţile implicate, va atrage nemulţumiri atât în rândul studenţiilor, cât şi în al medicilor.
”Realizarea unui contract sau a unui proiect de lege prin care să fie ilustrate obligaţiile tuturor părţilor implicate, prin care să fie definiţi termenii legali cu privire la rămânerea în ţară ca măsură de obligativitate şi, de asemenea, cu găsirea unei soluţii legale, financiare care să le permită absolvenţilor facultăţiilor de medicină să plece într-o altă ţară, ar trebui să fie un proiect a cărui transparenţă să fie de necontestat. Este imperios necesară consultarea tuturor părţilor implicate şi conlucrarea acestora: studenţii, medici rezidenţi, specialişti, primari, cadre didactice, decani, rectori şi instituţiile statului care guvernează sistemul medical”, a mai spus Andrada Deac.
La rândul său, Loredana Farcaş, o altă studentă în anul IV la UMF Cluj-Napoca, spune că în ultimii ani drepturile şi obligaţiile studentului la Medicină ”au devenit material pentru vivisecţie”.
”Deşi se cunosc metode neinvazive de explorare, deşi cred că există o pregătire intelectuală potrivită pentru soluţionarea problemelor ce vizează exodul medicilor, deocamdată măsurile care se doresc a fi luate sunt dăunătoare - nu neapărat ca idei în sine, ci ca mod de expunere. Schimbările bruşte, deciziile luate ex-abrupto, fără a oferi explicaţii şi detalii concrete, toate acestea nasc neînţelegeri şi frustrări, precum şi reacţii nepotrivite”, afirmă tânăra.
De cealaltă parte, însă, decanul Facultăţii de Stomatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) ”Iuliu Haţieganu”, Radu Septimiu Câmpian, consideră că o eventuală măsură prin care studenţii de la Medicină care au burse de studiu să fie obligaţi să muncească în România este benefică şi va avea un efect bun.
”Eu, personal, şi mă bazez pe nişte argumente şi informaţii din teren, consider că va avea un dublu efect şi este benefică propunerea din două puncte de vedere. În primul rând, denotă din partea Ministerului Sănătăţii, ca o deosebire esenţială faţă de perioadele anterioare, o preocupare reală şi căutarea de soluţii pentru această mare problemă care o reprezintă plecarea medicilor. În al doilea rând, şi modul în care se pune în aplicare acest gând bun este creşterea atracţiei pentru perioada de rezidenţiat. Medicii nu merg neapărat în afară pentru a se pregăti acolo, pentru că şi în ţară nivelul de pregătire este la nivel de excelenţă, ci şi pentru că un rezidenţiat în străinătate le asigură un plus de şanse la angajare acolo. Ceea ce nu este atractiv în România, sunt veniturile, care sunt descurajante pentru practicarea profesiei, şi prestigiul social, care este deteriorat. Cred că iniţiativa va avea un impact pozitiv, dar trebuie crescută pe mai multe planuri motivaţia rămânerii în ţară”, a spus Câmpian.
El consideră că România produce specialişti în domeniul medical la cel mai înalt nivel, ”pregătirea fiind extraordinară”.
”Trebuie încurajat şi sprijinit sectorul privat în stomatologie, exodul fiind mare în acest domeniu deoarece sunt condiţii de exercitare a profesiei cu prevederi absurde uneori”, a mai spus Radu Septimiu Câmpian.
