Actualitate

Zeci de familii, obligate să îşi exhumeze rudele decedate, după un proces pierdut de Primăria Cluj

Aproape 60 de familii din Cluj-Napoca au primit înştiinţări din partea primăriei conform cărora municipalitatea este obligată să le strămute mormintele din Cimitirul Mănăştur, după ce a pierdut un proces intentat de proprietarii unui teren limitrof, ambele părţi implicate apelând la CEDO.

Mai multe familii care au concesionat locurile de veci pe 20 de ani, încă din anul 2000, de la Primăria Cluj-Napoca, au primit în ultimele zile înştiinţări în care se arată că terenul pe care se află locurile de înhumare din Cimitirul Mănăştur a făcut obiectul unui proces pierdut de municipalitate, scrie Mediafax.

"Sentinţa, definitivă şi executorie, obligă Consiliul Local Cluj-Napoca să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâşia de teren adiacentă străzii Frunzişului, lângă proprietăţile reclamanţilor Balibanu Ileana şi SC VSV Invest Grup SRL", se arată în adresa Primăriei Cluj-Napoca.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, vineri, că anul trecut municipalitatea a deschis un proces la CEDO, solicitând ca sentinţa respectivă să nu fie pusă în aplicare.

"Primăria a informat zilele trecute concesionarii locurilor de veci din Cimitirul Mănăştur referitor la existenţa unei sentinţe definitive şi irevocabile, cu o solicitare de punere în executare, privind exhumarea a 58 de morminte pe motiv că acestea sunt prea aproape de limita de proprietate a unor proprietari de terenuri. Aceştia intenţionează să utilizeze terenurile în scopuri imobiliare. Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a deschis un proces la CEDO solicitând ca sentinţa respectivă să nu fie pusă în aplicare, astfel încât nu se pune problema strămutării şi exhumării imediate a acestor locuri de veci", a spus Buzatu.

Potrivit acesteia, municipalitatea clujeană aşteaptă o soluţie favorabilă din partea CEDO, în condiţiile în care în momentul în care s-a cerut în instanţă strămutarea mormintelor, delimitarea cimitirului exista, iar cei care au cumpărat terenuri lângă cimitir ştiau că limita lor de proprietate este aceeaşi cu limita cimitirului.

"Cele 58 de locuri de veci găzduiesc mai multe persoane înhumate. Au existat o serie de revendicări de teren din partea foştilor proprietari care au avut parcele pe teritoriul Cimitirului Mănăştur, iar după ce acestea li s-au retrocedat, le-au vândut. Noii proprietari au cerut instanţei strămutarea mormintelor, pe motiv că acestea se află într-un perimetru de zonă sanitară tampon, de 50 de metri, până la imobilele pe care doreau să le construiască, deşi acestea se află în interiorul cimitirului. În momentul în care au cumpărat terenul, aceşti investitori imobiliari, cărora instanţa le-a dat câştig de cauză, ştiau că terenul se învecinează cu cimitirul şi ştiau la ce distanţă sunt mormintele", a explicat Buzatu.

Potrivit acesteia, pe rolul instanţelor clujene au mai fost procese similare, în care primăria a fost dată în judecată pentru strămutarea altor morminte, dar unele cereri ale persoanelor respective au fost respinse.

"Unde instanţa a stabilit că interesul public primează interesului privat, a câştigat primăria, unde instanţa a stabilit invers, au câştigat acei investitori. În măsura în care am pierde şi la CEDO şi ar trebui pusă sentinţa în aplicare, li se vor asigura concesionarilor alte locuri de veci, iar strămutarea se va face pe cheltuiala municipalităţii", a mai spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca.

Buzatu a subliniat că, potrivit noului PUG adoptat la începutul acestui an, întreaga suprafaţă de teren în care se află Cimitirul Mănăştur apare încadrată ca zonă de cimitir, "pe care nu se poate construi nimic".

Zoe Buz, una din persoanele care are trei locuri de veci printre cele care trebuie strămutate, într-unul fiind înhumat fiul său, decedat în anul 2000 în urma unui accident rutier, se declară revoltată de situaţie şi ameninţă că va da primăria în judecată.

La rândul său, asociatul firmei VSV Invest Grup, Sorin Vamoş, a declarat, vineri, corespondentului Mediafax că vrea să construiască în zonă două blocuri cu o înălţime de zece etaje, respectiv 16 etaje, investiţia fiind blocată de ani de zile din cauza municipalităţii "care, ilegal şi cu bună ştiinţă, a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru aceste investiţii".

Acesta a mai precizat că a atacat PUG-ul, acuzând faptul că acesta a fost întocmit "cu dedicaţie, fără a se ţine seama de sentinţele instanţelor din zonă".

VSV Invest Grup SRL a deschis în 2008 un proces la Judecătoria Cluj-Napoca în care a reclamat că Cimitirul Mănăştur a fost extins aproape de proprietatea lor, iar instanţa a reţinut faptul că "extinderea cimitirului s-a făcut fără a se prezenta dovada autorizaţiei sau avizului de mediu, şi nici autorizaţia sanitară".

"Conform regulilor de igienă, distanţa la care poate fi amplasat un cimitir faţă de alte zone de locuit este de minim 50 de metri. Extinderea, respectiv amplasarea mormintelor, a fost realizată aproape de trotuar, lângă strada Frunzişului, fără a se păstra o continuitate între vechiul cimitir şi mormintele noi, existând între acestea şi vechiul cimitir o distanţă de 200 de metri, fiind edificate dinspre stradă spre vechiul cimitir", se arată într-o sentinţă a instanţei.

Judecătoria Cluj-Napoca a dispus sistarea lucrărilor de săpare a locurilor de veci pe fâşia de teren adiacentă străzii Frunzişului şi a obligat Primăria Cluj-Napoca "să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâşia de teren" şi "să păstreze distanţa legală de protecţie de 53 de metri pătraţi faţă de limita de proprietate a terenurilor reclamanţilor".

Primăria Cluj-Napoca a făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, dar a pierdut, după care a făcut recurs la Curtea de Apel Cluj, decizia acesteia, dată în septembrie 2012, rămânând neschimbată, în defavoarea municipalităţii.