monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Locul din Cluj în care viața a împietrit - FOTO

La 40 de kilometri de Cluj-Napoca, pe Valea Borșei, există un loc cum rar întâlnești în țară.

sat Chidea, județul Cluj

În satul Chidea de pe Valea Borșei, din județul Cluj, gândurile capătă grai și le auzi la fiecare pas pe care îl faci pe ulițele acoperite cu frunze de nuc. Este atât de liniște în Chidea încât ai impresia că piatra din care sunt făcute toate casele, gardurile și fântânile a avut puteri magice și a împietrit totul în jurul ei.

Nu este un sat ca oricare altul. Rar mai găsești locuri în care totul este făcut din piatră, de la un capăt la altul. Chidea este un loc special pentru că de sute de ani, oamenii nu au încetat să scoată de sub dealurile din jurul satului tuf calcaros, acea rocă vulcanică din care, cu migală și pricepere se poate construi orice. Prin 1800 casele erau făcute din piatră și aveau acoperișul din paie, iar acum la peste 200 de ani distanță, locuințele sunt tot din piatră, netencuite și nevăruite și doar acoperișul este din zilele noastre - din țiglă.

Chidea este ca un sat muzeu

Conștienți că locuiesc într-un loc cum rar întâlnești în România, acum 14 ani, sătenii din Chidea au început să facă un muzeu al satului. Nu este încă gata, mai trebuie să renoveze casele care alcătuiesc gospodăria și să aducă unelte și utilaje pe care le foloseau strămoșii lor, pietrarii.

Nagy Tibor Sandor, preotul paroh din Chidea spune că tot satul este un muzeu și sunt semne că va rămâne la fel mulți ani de aici înainte. “În tot satul nu sunt mai mult de trei sau patru case care nu sunt construite din piatră. Toți cei care vin și cumpără case în Chidea păstrează stilul tradițional. Putem spune că avem un sat muzeu”, afirmă preotul.

Nu este un lucru simplu prelucrarea pietrei

Cei mai bătrâni subliniază că prelucrarea tufului calcaros nu este un lucru ușor. “Trebuia să ai răbdare și trebuia să știi că nu e ca și cărămida pe care o pui și gata, se potrivește. Era nevoie de ciocan, târnăcop și daltă. Crăpatul pietrei nu era așa de greu, dar mai greu era decopertatul”, spune Szabo, unul dintre localnicii care își împarte viața între Cluj-Napoca și Chidea. La fel ca el fac jumătate dintre săteni: iarna și-o petrec la oraș, iar vara la țară. “Numărul de locuitori se schimbă de la un anotimp la altul. Vara avem 200 și iarna suntem în jur de 100. Mulți localnici au apartament și în Cluj-Napoca unde locuiesc iarna pentru că în sat este mai greu să se descurce cu încălzirea locuinței”, declară preotul Nagy Tibor Sandor.

Satul cu 100 de oameni și cinci biserici

Cei mai mulți săteni din Chidea sunt bătrâni, majoritatea de etnie maghiară. Copiii sunt o raritate. “Am avut școală cu șapte clase, dar s-a desființat că nu mai sunt copii. Numa’ vreo patru-cinci copii avem în sat și ei merg la școală la Răscruci”, mai spune Szabo.

În ciuda faptului că în sat mai sunt doar vreo 100 de suflete, Chidea are cinci biserici: una reformat-calvină din secolul al XIII-lea, una ortodoxă din 1761, una romano-catolică din 1766, una unitariană din 1802 și una baptistă.  

Biserica unitariană este construită din piatră pe cheltuiala lui Sepsi Szentiványi Sámuel, judecător al curții de apel regale și cu ajutorul credincioșilor. Amvonul de piatră cioplită este atribuit, de asemenea, sculptorului Sipos David.

Chidea, satul care dăinuie de peste 700 de ani

Satul Chidea a fost atestat în anul 1344 și este situat pe Valea Borșei. Conform cercetărilor arheologice, zona în care se află Chidea a fost printre primele teritorii ocupate de unguri. Înainte de invazia tătarilor, locuitorii satului se aflau în serviciul cetății de la Dăbâca. După invazia tătarilor, cetatea și-a pierdut importanța de dinainte, iar iobagii și locuitorii cetății de odinioară s-au asimilat în iobăgimea în devenire sau în nobilime. Locuitorii din Chidea au devenit nobili, deși nu dețineau pământ mult. Astfel, Chidea a devenit o așezare tipică cu un singur teren, locuită de o nobilime mică al cărei stil de viață era foarte apropiat de cel al iobagilor.

Fotografiile au fost realizate de Otilia Mureșan