Actualitate

Alina Mungiu-Pippidi, acuzată că induce opinia publică în eroare cu privire la situaţia de la Roşia Montană

Reprezentanţii Sindicatului Viitorul Mineritului îi spun într-o scrisoare deschisă Alinei Mungiu Pippidi, preşedinta Societăţii Academice Române, că sunt dezamăgiți de modul în care aceasta a preluat, fără verificările necesare, datele prezentate în „așa-numitul studiu” al Fundației „Pro Munții Apuseni” din Câmpeni”, menționat pe site-ul oficial al Alianței pentru o Românie Curată.

„Cunoscând reputația Dumneavoastră de specialist anticorupție, atașamentul față de valorile democrației, egalității în fața legii, corectitudinii și bunei guvernări, pe care le promovați în spațiul public, suntem dezamăgiți de modul în care ați preluat, fără verificările necesare, datele prezentate în așa-numitul «studiu». Mai întâi de toate, vă rugăm să luați în considerare că această fundație nu reprezintă comunitatea noastră, nu întrunește oameni din Roșia Montană și, prin urmare, nu are nicio legitimitate să se exprime în numele comunității. Vă amintim că majoritatea cetățenilor din Munții Apuseni, respectiv 63% din populație, s-a exprimat pentru minerit în cadrul referendumului de anul trecut organizat în localitățile din Munții Apuseni. Mai mult, pentru cauza noastră, a repornirii mineritului la Roșia Montană, am strâns 30.000 de semnături de la românii din toată țara. Totodată, 18.500 de oameni s-au înscris în platforma de susținere a proiectului minier de la Roșia Montană. Mineritul este o cauză a majorității în zona Munților Apuseni, iar oamenii din multe zone ale țării care au înțeles realitatea de la Roșia Montană sunt alături de noi”, se precizează în scrisoare.

Potrivit Sindicatului, datele menționate în acel „studiu” sunt false şi nu fac decât să inducă în eroare opinia publică și pe membrii Comisiei Speciale parlamentare, care dezbat în aceste zile proiectul de lege privind repornirea mineritului la Roșia Montană.

Minerii îi adresează lui Mungiu Pippidi rugămintea de a consulta datele oficiale ale autorităților române, în special pe cele ale Institutului Național de Statistică (INS), Biroul Regional de Statistică Alba – singura instituție abilitată să ofere date cu privire la numărul de locuitori din zona Munților Apuseni, date oficiale privind șomajul sau numărul de locuri de muncă pe domenii economice.

„Din datele oficiale ale Biroului Regional de Statistică Alba, desprindem următoarea realitate:

*Zona Munților Apuseni are în prezent puține locuri de muncă. Numărul mediu de salariați înregistrați nu depășește 9.572, deci nu există cele 21.000 de locuri de muncă despre care acel material pretinde că ar fi în pericol să dispară! Dimpotrivă, dacă ne raportăm strict la datele oficiale, rezultă că există peste 42.000 de oameni cu vârstă de muncă ce nu realizează venituri din salarii, dintr-un total de 52.000 de persoane care au vârsta de muncă. Mai mult, la compania minieră sunt înregistrate 8.000 de cereri de locuri de muncă, oameni din toată zona, care așteaptă repornirea mineritului la Roșia Montană și care își leagă speranța pentru un viitor mai bun de repornirea minei.

* Zona Munților Apuseni are puțini operatori turistici înregistrați care achită taxe și impozite la stat. INS arată că sunt în total înregistrate 56 de unităţi de cazare, cu un număr de 1.446 de locuri pentru zona Munților Apuseni; prin urmare, nici măcar în total pe județ nu există 638 de pensiuni câte menționează materialul pe care îl citați.

* Turismul în zonă funcționează la capacitate minimă. Rata medie de funcţionare a pensiunilor și hotelurilor peste an este de numai 54%, adică aproximativ jumătate de an acestea nu funcționează. Rata de ocupare este de 8,6%, iar numărul mediu de înnoptări pentru cei circa 19.000 de turişti, media care sosește anual în zonă, este de 2,4 – ceea ce indică un turism predonderent de tranzit sau ocazional.

* Turismul oferă doar 2,3% din numărul total de locuri de muncă la nivelul județului. Cele mai multe locuri de muncă se înregistrează în sistemul bugetar – 36,5%, în industrie -35%, iar turismul oferă doar 2,3% locuri de muncă (în pensiuni, hoteluri și restaurante).

Prin urmare, cifrele și datele din studiul Fundației ”Pro Munții Apuseni” nu se regăsesc în datele oficiale ale autorităților statului român. Vrem să credem că Dumneavoastră excludeți din start existența unor activități economice care fac evaziune fiscală, înșeală angajații sau nu respectă legile și principiile unui stat de drept”, se mai arată în scrisoare.

Datele, propagate pentru a stopa proiectul

În opinia reprezentanţilor Sindicatului, datele propagate pe site-ul oficial al Alianței pentru o Românie Curată, nu fac decât să distorsioneze imaginea despre realitatea din zona Munților Apuseni, manipulând opinia publică, și au drept scop să blocheze proiectul de lege care ar permite repornirea mineritului la Roșia Montană.

„Pentru noi mineritul la Roșia Montană înseamnă locuri de muncă sigure, care respectă legea. Mai mult, zeci de mii de locuitori din Munții Apuseni își pun speranța în repornirea mineritului la Roșia Montană, pentru că ei știu că acest lucru le va aduce un trai mai bun și prosperitate. Mineritul este șansa noastră la viață. Și, mai mult, noi, minerii din Roșia Montană, știm că mineritul și turismul pot coexista, pentru că mineritul curăță mediul poluat, salvează patrimoniul și asigură locuri de muncă stabile.

Vă rugăm să faceți uz de expertiza Dumneavoastră pentru evaluarea corectă a șansei pe care o are zona pentru dezvoltare prin minerit, în absența unor investiții majore în toată zona Munților Apuseni, și să încurajați propagarea unor informații corecte pe spațiul public”, conchid minerii.