Actualitate
Ce-i face pe copii să mănânce nesănătos?
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/08/03-alimentatie--adriana baban.jpg" border="0" align="right" />Rezultatele studiului privind competenţele de autocontrol ale copiiilor în faţa alimentelor nesănătoase au fost prezentate joi la Cluj-Napoca.</strong>
Un studiu realizat în nouă ţări europene arată că jumătate din copii se pot abţine să nu mănânce nesănătos, dar capacitatea de a spune „nu” este spulberată când un prieten din anturaj consumă alimente „interzise”.
Nouă universităţi din Europa, printre care şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca au realizat studiul „Tentaţiile alimentare moderate de factori reglatori personali şi de mediu” (TEMPEST). Cercetarea a durat patru ani, iar cei implicaţi în proiect au investigat ce competenţe de autocontrol deţin tinerii şi cum le folosesc în relaţiile cu tentaţiile alimentare nesănătoase. În proiect au fost implicaţi aproape 4.000 de elevi din Cluj-Napoca, Zalău, Baciu, Măguri Răcătău şi alte comune din judeţul Cluj.
Strategii pentru a nu mânca nesănătos
Studiul arată că 45% dintre copiii de 10 – 13 ani folosesc foarte des strategii pentru a evita să mănânce alimente nesănătoase. În schimb, doar 35% din adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 14 – 17 ani folosesc strategii pentru a face faţă cu bine tentaţiilor alimentare nesănătoase. Atunci când vorbesc despre tentaţii alimentare, realizatorii studiului se referă la evitarea raionului de dulciuri din supermarket, fast-food-uri, bomboane, băuturi carbogazoase, etc.
Conform studiului, există diferenţe între fete şi băieţi. Astfel, fetele par să aibă obiceiuri alimentare mai sănătoase, indiferent de vârstă, cu un consum mai mic de alimente de tip fast-food, băuturi carbogazoase sau dulciuri şi un consum mai mare de fructe şi legume. De asemenea, ele utilizează într-o măsură mai mare strategiile de autocontrol comparativ cu băieţii. De exemplu, aproximativ 55% dintre fete au declarat că încearcă adeseori să îşi pună alimente sănătoase la îndemână, cum ar fi de exemplu fructe în loc de dulciuri, atunci când simt nevoia de o gustare, în timp ce doar puţin peste 40% dintre băieţi utilizează această strategie.
Obiceiurile alimentare ale prietenilor sunt copiate
Diana Tăuţ, cerectător în cadrul TEMPEST a explicat că atunci când suntem obosiţi, când ne este foame sau ne aflăm în grupul de prieteni capacitatea de a spune este semnificativ diminuată, „deşi în alte condiţii putem fi modele de autocontrol”. Tăuţ a mai spus că grupul de cercetători români a arătat printr-o serie de experimente că dacă un prieten sau un coleg care este popular mănâncă gustări nesănătoase, alţi adolescenţi îi vor copia comportamentul, pentru a fi asimilaţi imaginii lui. Pe de altă parte, dacă un coleg popular mănâncă fructe, majoritatea copiiilor se vor abţine de la a mânca din gustarea nesănătoasă, chiar dacă aceasta se află în faţa lor.
8% din populaţia României este obeză
Adriana Băban, professor universitar în cadrul departamentului de Psihologie al UBB şi coordinator TEMPEST România a subliniat că 8% din populaţia ţării noastre este obeză şi 70% din adulţi nu au o greutate care să le promoveze sănătatea. În Europa, 53% din adulţi sunt obezi şi supraponderali, iar în SUA, 61% din populaţie se confruntă cu probleme de greutate.
Adriana Băban a scos în evidenţă şi cauzele care determină apariţia obezităţii şi supraponderabilităţii: trăim într-un mediu obezogen, populaţia fiind înconjurată de alimente multe, tentante şi ieftine. Lipsa activităţii fizice ca urmare a specificului profesiei şi obiceiurile copiiilor de a mânca alimente de tip fast-food sunt alte cauze ale obezităţii.
