Actualitate
Tinerii români au cele mai mari probleme de citit din Europa
<p /><strong /><img src="documente/stories/2012/09_septembrie/09/04-analfabetism.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Un raport al CE arată că un european din cinci nu are suficiente cunoştinţe de scris şi citit pentru a funcţiona în societatea modernă.
40% din tinerii din România care merg la şcoală au rezultate mediocre în ceea ce priveşte scrisul şi cititul, în timp ce în Finlanda procentul este de 8%, arată un raport al Comisiei Europene privind analfabetismul.
Concluziile raportului sunt îngrijorătoare şi arată că un european din cinci nu are suficiente cunoştinţe de scris şi citit pentru a funcţiona în societatea modernă. „Trăim un paradox. În vreme ce era digitală cere o sofisticare culturală din ce în ce mai mare, milioane de europeni de toate vârstele trăiesc sub pragul acceptabil al alfabetizării”, se spune în raportul citat de europalibera.org.
Referitor la procentul tinerilor sub 18 ani care întâmpină dificultăţi la citit şi scris, procentul e de 20% in UE, faţă de 18% în SUA, 14% în Japonia, 10% în Canada şi numai 6% în Coreea.
Potrivit sursei citat, când se calculează pe ţări, procentul merge de la 8% în Finlanda, până la peste 40% în România şi Bulgaria din tinerii care studiază şi care au rezultate mediocre în lectură şi scris.
Fetele, mai educate decât băieţii
Raportul Comisiei Europene mai scoate în evidenţă şi diferenţa mare dintre fete şi băieţi în ceea ce priveşte eduaţia. Astfel, fetele sunt, în medie, mai educate decât băieţii, având un avans de un an în educaţia de bază. România este ţara în care fractura dintre băieţi şi fete este cea mai mare.
Internetul, pentru amuzament
Documentul Comisiei Europene subliniază şi faptuş cei săraci şi cei slab alafabetizaţi folosesc mai puţin internetul şi atunci când fac acest lucru îl fac mai degrabă pentru amuzament, decât pentru a se instrui.
Conform europalibera.org, procentul de europeni de peste 55 de ani care nu au folosit niciodată internetul depăşeşte 70%, aceasta în condiţiile în care peste tot în Europa cetăţenii se vad nevoiţi să munceasca ani suplimentari până la pensie.
