Actualitate
The Economist se întreabă dacă şcoala românească scoate într-adevăr tâmpiţi
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/08_august/10/elevi-cursuri.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />O analiză publicată pe un blog afiliat publicaţiei „The Economist” îşi pune întrebarea dacă şcoala românească scoate tâmpiţi şi aduce în discuţie mai multe aspecte ale învăţământului: jumătate din tineri au picat bacul, exodul de creiere şi faptul că România nu are nicio universitate în Top 500.</strong>
Reprezentanţii sistemului educaţional clujean consideră că întrebarea din analiza respectivă este prea severă în comparaţie cu realitatea. „The Economist” a publicat la secţiunea Bloguri o analiză intitulată „Educaţia în România: Şcolile româneşti produc idioţi?”. Materialul începe cu un aspect negativ legat de bacalaureatul din acest an, mai exact că jumătate din absolvenţi nu au promovat acest examen. „Unul din doi tineri a picat, anul acesta, examenul de bacalaureat în România, după 12 ani de studii. Aceasta înseamnă că peste 100.000 de tineri ar putea îngroșa rândurile șomerilor, afectând economia și așa destul de fragilă a țării”, se arată în analiză.Analiza nu este documentată suficient
Reprezentanţii sistemului de învăţământ clujean consideră că autorul analizei nu s-a documentat suficient pentru realizarea materialului, dar pe de altă parte, admit că există nişte probleme legate de bacalaureat. „Ei publică fără să se documenteze. De ce nu se ţine cont şi de rezultatele excepţionale obţinute la olimpiadele internaţionale de matematică, chimie, biologie şi altele”, afirmă Valentin Cuibus, inspector şcolar general în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
Problemele de acum, rezultatul schimbărilor de acum şase ani
Referitor la problemele sistemului educaţional, Cuibus este de părere că ceea ce se întâmplă acum la bac este rezultatul schimbării regulilor de admitere la liceu, aplicate în urmă cu şase ani. Atunci s-a eliminat media de intrare la liceu de minim 5 astfel că elevii intră chiar şi cu media 2 la liceu, iar peste patru ani, aceşti elevi vor susţine bacalaureatul. „Bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat, iar la clasa a IX-a să se intre cu minim 5. Astfel s-ar rezolva o parte din problemele de acum”, consideră Valentin Cuibus.
România se confruntă cu un exod al creierelor
Autorul materialului mai spune că o parte din cei care iau bacalaureatul emigrează şi îşi continuă studiile în universităţi de renume din Occident, iar cei care rămân se confruntă cu un sistem de educaţie slab. De asemenea, unii care au plecat la studii nu se mai întorc în ţară, fenomenul exodului de creiere lunând amploare după aderarea României la UE.
Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai consideră că problema pusă în cadrul analizei este prea severă în raport cu realitatea şi subliniază că şcoala românească nu produce idioţi. „Avem absolvenţi mai buni, absolvenţi mai răi, dar să nu uităm că unii dintre ei lucrează în Sillicon Valley în SUA sau la Microsoft. Iar referitor la bacalaureat, poate că nu este în concordanţă cu pregătirea elevilor”, este de părere Ioan Aurel Pop.
Englezii spun şi despre copiii supradotaţi ai României
Autorul materialului nu a scos în evidenţă doar aspectele negative ci a punctat şi rezultatele excepţionale la olimpiade, cu menţiunea că performanţele sunt rezultatul muncii individuale a elevului şi profesorului. „Paradoxal, România este și țara unde se nasc unele dintre cele mai strălucite minți din lume. Aici, numărul copiiilor supradotați este de două ori mai mare decât media la nivel mondial. În iulie, țara s-a clasat pe primul loc în Europa la Olimpiada Internațională de Matematicaă și pe locul 10 din 100 de țări din întreaga lume. Unii dintre cei mai temuți hackeri din lume sunt români. Corporații precum Microsoft au o comunitate mare de români printre angajați și continuă să-i angajeze”, se spune în analiză.
După ce autorul spune despre adolescenţii cu rezultate uimitoare, nu uită să menţioneze despre faptul că universităţile din România nu se regăsesc deloc în top 500.
19 miniştri, buget slab şi corupţie
Potrivit materialului din The Economist, din 1989, la conducerea Ministerului Educației au fost 19 miniștri, aproape câte unul în fiecare an sau chiar mai mulţi într-un an, cum este şi cazul anului 2012. Unul dintre motivele eșecului lor este că educația nu a fost niciodată finanțată corespunzator, bugetul fiind de doar 3,6% din PIB anul acesta, în timp ce media europeană este de 5% din PIB.
Un alt aspect subliniat în material este corupția care a invadat sistemul de educaţie, şpaga fiind o formă de promovare pentru mulţi elevi. Nu a fost uitată nici sărăcia, iar ca rezultat al acesteia este amintit faptul că numărul copiiilor care au abandonat școala s-a triplat între 2000 și 2007. De asemenea, se menţionează despre reducerile salariale, închiderea unor şcoli şi ieşirea din sistem a unor profesori buni, din cauza salariilor mici şi înlocuirea lor cu suplinitori, subcalificaţi.
Preşedintele suspendat a spus că şcoala românească scoate tâmpiţi
„În timp ce sistemul finanţat de stat se confruntă cu probleme, unele universităţi private din România fac un profit uriaş. Cunoscute şi ca fabrici de diplome, aceste instituţii înscriu un număr mare de studenţi în fiecare an. Calitatea educaţiei în aceste instituţii private este de obicei mai scăzută decât în sistemul de stat. Mulţi dintre absolvenţii lor ajung şomeri”, afirmă autorul analizei.
Materialul se încheie cu precizarea că actualul prim-ministru a fost găsit vinovat de plagiat în lucrarea sa de doctora, iar preşedintele suspendat al ţării a spus la un moment dat ca școala românească scoate tâmpiți.
