Actualitate

Plătim mâncare de zece ori mai scump decât face

<p><img src="documente/stories/2012/05_mai/18/06-07 stelian-fuia.jpg" border="0" align="right" />Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară, afirmă Stelian Fuia, fostul ministrul al Agriculturii.</p>

Fructele, legumele şi carnea din import se vând în magazine şi pieţe cu preţuri de două, trei şi chiar zece ori mai mari decât cele cu care intră în ţară, iar în unele cazuri cumpărătorul plăteşte pentru un produs alimentar şi de 15-20 de ori mai mult faţă de valoarea de import.

Românii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%.
Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenţiei Mediafax că preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.
„Nu se ţine cont decât de interesul pentru profit nemărginit al speculanţilor. Este o întreagă mafie în acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie să fie prioritatea întregului Guvern să înlăture specula şi evaziunea fiscală. Acestea umflă preţurile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sancţiuni. Eu, unul, nu cumpăr legume din hipermarket, sau dacă o fi scăpat vreuna până acum, pe viitor renunţ la ele. Am ce-mi trebuie în principal din grădina proprie, iar dacă nu, este convenabil să cumperi de la producători. Nu demult am fost la Matca (judeţul Galaţi - n.r.), unde castraveţii noi sunt de patru ori mai ieftini decât pe rafturi. Consumatorii pot alege să cumpere de unde este mai ieftin”, a spus Fuia.

Declarații vamale cu prețuri subevaluate

Deputatul Culiţă Tărâţă, totodată şi unul dintre cei mai mari agricultori autohtoni, cu peste 65.000 de hectare de teren agricol în administrare, spune că o parte din diferenţa mare dintre preţul la intrarea în ţară şi cel de pe rafturi este dată că pentru produsele importate din afara UE preţul declarat în vamă este mai mic decât cel real.
„Se fac declaraţii vamale la preţuri mai mici de 2-3 ori, ca să se plătească taxe vamale mai mici. Diferenţa de bani se plăteşte la negru. Produsul intră apoi în magazin la preţul pieţei. Şi cei de la putere, şi cei din opoziţie îşi dau mâna şi încurajează acest fenomen. Sunt vinovaţi politicienii apropiaţi de cei din vamă. Nu vedeţi ce coadă e la funcţii?”, a spus Tărâţă.
Carnea de pasăre costă în supermarketuri 9 lei kilogramul şi în hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, deşi intră in ţară de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea şi organele de pasăre au alimentat importurile româneşti cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare în scădere cu 1,4%.

Cine sunt beneficiarii?

Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de păsări din România, spune că diferenţa de bani intră în buzunarele importatorilor, distribuitorilor şi comercianţilor.
„De unde vreţi să câştige ăştia care importă? Sunt clar câştiguri pentru aceste segmente - importatori, distribuitori şi magazine. După ce că fac evaziune la TVA, mai fac şi concurenţă neloială”, a afirmat Van.
O situaţie similară poate fi întâlnită şi la uleiul de floarea soarelui. De la 2,95 lei litrul în vamă, acesta ajunge să coste 4-5 lei/kg în hipermarket şi 5 lei/kg în supermarket. Uleiurile rafinate de floarea soarelui intrate în ţară anul trecut au totalizat 101 milioane de euro, în creştere cu aproape 2%.
Românii plătesc 4-4,8 lei pe kilogramul de zahăr în marile lanţuri de magazine, deşi acest produs trece graniţa de două ori mai ieftin, cu 2,4 lei kilogramul. Importurile de zahăr din trestie sau sfeclă şi zaharoză pură au depăşit anul trecut valoarea de 305 milioane de euro, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent.
Făina de grâu este adusă cu 1,17 lei/kg şi vândută în hipermarketuri de 2-3 ori mai scump (2,5-4 lei/kg) şi în supermarketuri cu adaos de peste 50% (1,89-2,39 lei/kg). Doar 1,29 lei costă un kilogram de castraveţi la import, dar pe rafturile supermarketurilor se găseşte la preţul de 7 lei.
Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în hipermarketuri şi supermarketuri cu 14 lei. În pieţele considerate ieftine din Capitală, un kilogram de usturoi costă 8-10 lei.

Evaziunea: tentație mare, reacție inexistentă

„Singura explicaţie, dacă cele relatate sunt adevărate, ar fi că există evazionişti care aduc marfa din afara UE şi declară o valoare derizorie în vamă, pentru a plăti taxe vamale mai mici. E un scenariu, cazuri concrete nu ne sunt cunoscute. Ţinem să menţionăm pe această cale că marile lanţuri de magazine sunt printre marii contribuabili la bugetul statului. Nu ne putem erija în controlori fiscali, nu avem aceasta calitate şi nici nu este rolul nostru. Singurul organism menit a stopa astfel de practici este Garda Financiară, pe al cărui suport şi a cărei intervenţie contăm pentru stoparea oricăror practici de evaziune fiscală”, a declarat agenţiei Meediafax Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Ea a adăugat că, pe de altă parte, o reducere a TVA la nivelul ţărilor dezvoltate ar reprezenta o descurajare clară a acestor practici, iar încasările din TVA ar creşte substanţial.
„În prezent, tentaţia este foarte mare şi, din păcate, măsurile luate până în prezent nu au fost eficiente”, a spus oficialul AMRCR.

Vama neagă explicația fostului ministru

În replică, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă a declarat pentru Mediafax că riscul subevaluării este foarte puţin prezent în cazul operaţiunilor vamale cu marfuri denumite generic „marfuri alimentare”, întrucât taxele vamale nu au un nivel ridicat, sunt implementate măsuri de taxare specifice la nivel UE în funcţie de ţara de origine/destinaţie (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb între UE şi state terţe pentru care taxa vamală este mult diminuată sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia.
„La nivelul autorităţii vamale s-a constituit (şi este actualizată periodic) o bază de date statistice în materie de evaluare, utilizată ca instrument al analizei de risc. De asemenea, în vederea selectării pentru control a operaţiunilor vamale cu mărfuri susceptibile a fi subevaluate, în sistemul electronic de management al riscurilor(RMF-RO) a fost instituit un profil de risc specific”, a explicat Comăniţă.
El a adăugat că nu se poate furniza o evaluare privind subdeclararea, atât timp cât preţul efectiv plătit sau de plătit pentru marfurile importate se stabileşte printr-o întelegere între vânzător şi cumpărător.
„Autoritatea vamală nu poate interveni în cadrul procesului de declarare a valorii preţului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile prezentate în vama ci poate doar dispune controale sau verificări cu privire la realitatea datelor înscrise în declaraţiile vamale şi/sau documentele prezentate la vămuire. De precizat că în cadrul procedurii de punere în liberă circulaţie a mărfurilor, drepturile vamale datorate se încasează la momentul efectuării formalităţii vamale”, a completat Comăniţă.

Preț sau rulaj?

Delia Nica a mai spus că, niciodată, la legume şi fructe nu se câştigă din adaos, ci din rulaj. Ea a adăugat că în marile magazine nu există adaos mai mare de 9%, iar acestea au de câştigat doar dacă rulează multă marfă, şi asta este posibil doar dacă ţin preţurile jos.
„Un adaos mare te scoate de pe piaţă”, a afirmat ea.
Fie că este declarat un preţ mai mic sau nu, varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul şi se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de 3,5-4 ori mai mult). În piaţă preţul este chiar şi mai mare şi ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram.
Roşiile intră în ţară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziţionează din hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, şi nici în supermarket-uri preţurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg). Piaţa agroalimentară este şi în acest caz mai scumpă decât marile magazine, aici kilogramul de roşii din import putând fi cumpărat cu 8-8,5 lei.
Asociaţiile din domeniul legumelor şi fructelor se feresc să vorbească pe acest subiect, de teamă că marfa lor nu îşi va mai găsi locul în marile reţele de magazine.
Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), în creştere cu 12,8% comparativ cu anul precedent. La aceste diferenţe de preţ, toţi cei prin mâinile cărora trece produsul importat au de câştigat, cu excepţia cumpărătorului.