Actualitate

Alegeri prezidenţiale din Franţa. Socialistul François Hollande – favorit

<p><img src="documente/stories/2012/04_aprilie/20/francois-hollande.jpg" border="0" align="left" />Francezii au început să voteze duminică dimineaţă în primul tur al scrutinului prezidenţial. Acesta ar urma să ducă, cel mai probabil, la un duel final la 6 mai între preşedintele în exerciţiu Nicolas Sarkozy, candidat la propria succesiune, şi socialistul Francois Hollande, marele favorit al actualului scrutin, transmite France Presse.</p>

Scrutinul, deschis la ora locală 08.00 (06.00 GMT), se va încheia în marile oraşe la ora 20.00 (18.00 GMT), oră la care vor fi difuzate primele estimări furnizate de institutele de sondare a opiniei publice, cu excepţia cazului în care mass-media nu va încălca legea franceză care interzice difuzarea acestora mai devreme.

În total, sunt chemaţi la urne 44,5 milioane de alegători care îi vor selecţiona pe cei doi finalişti dintre cei zece candidaţi aflaţi în cursă.

Două săptămâni mai târziu, îl vor alege pe cel care se va afla timp de cinci ani la conducerea uneia dintre cele mai mari puteri mondiale - membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU -, dispunând de o putere personală aproape fără echivalent în lumea democratică.

Sondajele de opinie arată că François Hollande va învinge fără probleme în cel de-al doilea tur, cu circa 55%, şi va deveni astfel primul preşedinte de stânga după François Mitterrand (1981-1995).

Ultimele sondaje publicate vineri îl situează pe primul loc şi în primul tur, cu un uşor avans în faţa lui Nicolas Sarkozy, 28% faţă de 26%.

Absenţa vreunuia dintre cei doi în turul secund pare exclusă, candidata extremei-dreapta, Marine Le Pen, ajungând în poziţia a treia cu numai 14-17%.

Ea îşi dispută acest loc cu tribunul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, adevărată revelaţie a campaniei, reprezentantul centrului, François Bayrou, fiind creditat cu 11%.

Toţi ceilalţi candidaţi - ecologista Eva Joly, suveranistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan, cei doi candidaţi ai extremei-stânga, Philippe Poutou şi Nathalie Arthaud, precum şi folcloricul Jacques Cheminade - se situează sub 3%.

Analiştii avertizează în legătură cu impactul electoral al unui absenteism masiv, cotat de către unele sondaje la 25%. Semn al neîncrederii unei părţi a populaţiei Franţei într-o clasă politică pe care o consideră neputincioasă în faţa crizei.

Într-adevăr, situaţia economică a planat asupra întregii campanii electorale cu marile subiecte nevralgice, cum ar fi explozia deficitului bugetar, rata ridicată a şomajului (peste 10%), dezindustrializarea, protecţionismul european sau justiţia fiscală. (Agerpres)